La fiecare trei ore se adoptă un act normativ în România, ceea ce înseamnă o medie de 4.500 de acte normative pe an, transmite Octavian Rusu, fondator Issue Monitoring și expert în politici publice. De la debutul pandemiei, volumul de acte normative monitorizat de companie aproape că s-a dublat, pe fondul multitudinii de reglementări care s-au făcut, în special, în domeniul fiscal și cel legat de măsurile sanitare.
„Dacă până în apariția pandemiei, noi transmiteam în jur de 700 de alerte unice în fiecare lună, dupa martie 2020 am ajuns la 1200-1500 de alerte unice pe care le transmitem pe diferite inițiative legislative. Observăm că, spre sfârșitul anului trecut, volumul a scăzut, a revenit oarecum la o normalitate, dar perioada pandemică a presupus un volum foarte mare de reglementare în special în domeniile ce țin de fiscalitate și de măsurile sanitare”, a spus, la emisiunea Profit Live, pe PROFIT NEWS TV, Octavian Rusu.
În domeniul fiscal, continuă acesta, sunt aproape 100 de acte normative care permanent stau fie în consultare, fie în diferite stadii în fluxul parlamentar. Doar în 2020 codul fiscal a avut 19 modificări, în 2021 circa 10 modificări, iar în primele trei luni din acest an deja există 7 modificări. Cele mai multe modificări apar la calcul impozitului pe profit, care a avut din 2015 până în prezent 25 de modificări, la impozitele locale și la CASS.
„În ultimii ani observăm o viteza foarte mare în activitatea de reglementare, respectiv se pune în transparență chiar vinerea la finalul programului și avem și câteva zile pentru ca asociațiile profesionale sau companiile să-și trimită propunerile și observațiile. Tot ceea ce a ținut de măsurile cu privire la caracterul de urgență, acestea au avut un regim special. Ca și excepție, am putea spune că e bine că s-a reglementat repede”, mai spune Octavian Rusu, adăugând că ar trebuie să existe și alte măsuri prin care să se asigure o transparență și un proces de consultare mult mai consistent a legilor care se iau de decidenții României sau a modificărilor pe care aceștia le aduc legilor existente.
Din cele 4.500 de acte normative adoptate în fiecare an, aproape 4.000 reprezintă legislație secundară, adică hotărâri de guvern, ordine de ministru sau ordine ale diferitelor autorități de reglementare. Restul de acte normative intră la legislație primară, ele fiind legi sau ordonanțe.
Cele mai suprareglementate domenii observate de fondatorul Issue Monitoring sunt farma, energia și fiscalitatea, atât cea financiar-bancară, cât și ceea ce ține de reglementarea autorităților în domeniu, precum ASF.
„Aș adăuga și o categorie generală de fiscalitate care privește funcționarea si regulile de operare a agenților economici, fie că sunt dintr-un domeniu sau celălalt”, precizează acesta.
Transparența decizională este un alt aspect important pentru toate părțile afectate de actele normative adoptate de Guvern. Însă, potrivit lui Octavian Rusu, procesul de transparență și de consultare publică este înțeles greșit.
„Nu este o sarcină sau nu ar trebui privit ca o sarcină, ca o obligativitate și ca o constrângere a autorităților centrale de reglementare, ci ar trebui să existe un demers prin care să creem o lege bună, pe care reușim să o aplicăm”, afirmă el, și dă exemplu Legea Sănătății, care a avut peste 1.400 de modificări până în prezent.
„Asta înseamnă că revenim destul de frecvent la textul acelei legi pentru a o îmbunătăți și ne dăm seama că poate n-am inclus în sistemul de deducere anumite categorii profesionale sau că în realitate sunt și alte situații care nu sunt acoperite de reglementarea așa cum a fost ea inițiată. Deci, transparența și consultarea ar trebui privite ca un instrument prin care autoritățile centrale să poată fi sprijinite beneficiind de inputul și de expertiza entităților afectate, astfel încât să promoveze un act normativ bun, de prima dată”, continuă acesta.
Issue Monitoring, platformă online de monitorizare a deciziilor publice, înființată în 2017, a primit recent o finanțare europeană, prin Programul Operațional Regional, cu ajutorul căreia vrea să-și dezvolte propriul soft de monitorizare.
„Dacă până acum apelam la servicii dezvoltate de alte companii și încercam cumva să integrăm aceste servicii, obiectivul pentru acest an este să dezvoltăm o platformă care integrează toate tipurile de nevoi pe care noi le avem din punct de vedere tehnic”, spune Octavian Rusu.
De asemenea, compania are în vedere și scalarea operațiunilor pe piețele externe, Moldova fiind prima țară targetată, dar și creșterea numărului de clienți, de la 35 câți sunt în prezent, la 80 în următorii doi ani.
„Obiectivul este de a vedea țări dezvoltate și care reușesc să aibă un proces parlamentar, de adoptare a legilor cât mai tehnologizat. Sunt două ipoteze pe care încercăm în acest an să le verificăm. Prima este monitorizarea instituțiilor de la nivel european, și a doua ar fi țările în care zona aceasta de transparență, public affairs, lobby, advocacy, este mai dezvoltată.
Piața din România este o piață extrem de mică. Ca și valoare este undeva la 30-40 milioane de euro cu tot cu servicii. În alte țări vorbim despre piețe de 10 ori mai mari. Teoretic, optiunea ar fi de a merge în piețe mai mari, care au un grad de digitalizare destul de mare. Cel mai probabil sunt țările vestice. Dar acolo sunt și competitorii mari”, concluzionează acesta.
