Investitorii au fost mai optimiști sperând că va lua o pauză creșterea costului creditării, însă, în ultimele zile știrile arată că vor urma noi creșteri de dobânzi, ceea ce pune, din nou, presiune pe burse, a spus, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România.
„Aș spune că este încă mult prea devreme și chiar dacă anumiți parametrii de ordin tehnic merg către o șansă de repoziționare la nivel de 1-2 săptămâni poate în continuare favorabilă, totuși, trendul mai larg, pe care îl vedem deja de câteva luni bune nu pare încheiat deocamdată. Cred că avem nevoie de niște semnale mult mai clare pentru a merge pe această direcție.
Dar, felul în care s-a mișcat piața arată o anumită nervozitate a celor care sunt pe poziție de short de vânzare și asta se întâmplă în general în trenduri descendente, revenirile corective sunt foarte puternice și foarte rapide. Deci, cred că avem un risc de așa ceva. Depinde de poziție în următoarele 1-2 săptămâni. Cred că bursele vor fi reactive la datele din piața muncii”, spune acesta.
El adaugă că o veste bună pentru investitori și pentru piețe ar fi o temperare a inflației.
„Dacă nu avem date foarte bune, care să arate o piață a muncii în SUA foarte puternică pentru că dacă piața muncii slăbește înseamnă, probabil, că și inflația nu mai are foarte multă baterie rămasă. Și atunci, o temperare a inflației ar fi o veste bună pentru investitori, pentru piețe. Se poate întâmpla așa ceva. Ideal ar fi ca cifrele să nu fie extrem de puternice, asta și-ar dori piețele.
Am văzut oficiali din partea altor bănci centrale, inclusiv din Europa, temându-se că am putea intra într-o perioadă în care inflația să se autoalimenteze, să avem majorări de salarii foarte puternice în industrii unde există posibilitatea și care să alimenteze mai departe inflația. Lucrurile acestea pot să capete cumva o inerție proprie”, precizează Claudiu Cazacu.
În ceea ce privește contextul energetic actual, Cazacu afirmă că, în urma unui studiu, a observat că există câteva puncte comune între statele membre, dar și diferențe foarte mari. Spre exemplu, există diferențe cu privire la volumul de susținere din fonduri publice acordate companiilor și persoanelor fizice pentru a trece iarna, de asemenea și măsurile de sprijin au fost diferite și acordate în momente diferite.
„S-a mers pe plafonarea prețurilor în destul de multe cazuri, dar nici pe departe în toate țările europene. S-a mers pe reduceri de taxe sau de TVA, pe scutire sau pe diminuarea tarifelor de transport pentru gaz natural sau pentru energie, s-a mers în anumite state pe sprijin targetat pentru persoanele cu venituri mici.
Interesant este că avem o gamă foarte largă. De exemplu, de la peste 6% din PIB în UK și până la sub 1% din PIB sau chiar mai jos pentru anumite state europene. Deci, soluțiile găsite sunt diferite. Germania mersese undeva spre 3% din PIB. România era undeva în aceeași zonă, dar Germania mai are în plan un pachet de 200 de miliarde de euro. Și asta generează ceva fricțiuni în interiorul blocului european pentru că există această întrebare vis-a-vis de ce vor face alte state dacă Germania se împrumută pentru a oferi sprijin. Asta înseamnă că forțează cumva și alte state să acționeze la fel, dar nu toate au marja pe care o are Germania.
Cu alte cuvinte, îndatorarea lor suplimentară într-o perioadă când deja au datorii și, în plus, o piața de datorie suverană care suferă de datorii în creștere, poate să ridice tensiuni de finanțare ulterioare”, mai spune acesta, adăugând că nu toate statele europene se află în poziția Germaniei, însă multe dintre ele, precum Franța, Italia, Spania, România, s-au alăturat acestui demers.
Statele membre ar dori însă un pachet comun la nivel europeană, continuă el.
„Există și alte inițiative care trebuie văzut cum vor funcționa vis-a-vis de un plafon pentru prețul petrolului importat din Rusia, deci sunt multe detalii de clarificat și cred că lucrurile pot să arate mult mai bine decât în lipsa acestor măsuri. Posibil să mai fie nevoie să se lucreze la optimizarea și la crearea unei structuri mai uniformizate. Multe state consideră că ar necesar”, afirmă acesta.
Legat de posibila achiziție a platformei de social media Twitter de către Elon Musk, Cazacu consideră că managementul companiei se teme să accepte oferta miliardarului.
„Au apărut indicii că s-au retras instituții din oferta de finanțare. Deci, Elon Musk ar putea să propună renunțarea la proces și să încerce să facă achiziția, însă să nu găsească pe nimeni care să-l finanțeze. Și atunci, se poate întâmpla ca tranzacția să nu funcționeze, să nu fie dusă la bun sfârșit, iar Elon Musk să scape și de presiunea legală.
Sigur, se pot găsi ulterior, teoretic, și alte portițe, dar, odată ce Twitter renunță la prima sa opțiune, va fi mai dificil. Așadar e vorba de încredere, care a fost spulberată în momentul în care Elon Musk a spus că nu știe dacă va merge mai departe. Cred că, așa cum arată lucrurile acum, Elon musk a decis că și financiar, dar și ca timp și ca imagine e mult prea costisitor și dorește să încheie zilele acestea o înțelegere”, mai spune Cazacu.
