Resurse financiare sunt, tehnologia necesară există și ea, experți avem șim totușim România încă este cu mult în urma altor state membre UE în ceea ce privește digitalizarea comunităților și implementarea conceptelor de smart city. Problemele sunt însă altele.
„Ultima problemă a comunităților noastre o reprezintă sursele de finanțare. Eu mi-aș face griji mai degrabă de partea de strategie, viziune și implementare. Safe city este baza unui proiect de smart city. Iar la bază avem nevoie de o educație comună, la nivelul societății civile, dar și la nivelul decidenților. Și abia atunci probabil că vom înțelege ce înseamnă infrastructura critică, energia, apa, transportul, accesul la un spital, partea de cybersecurity. Avem nevoie ca decidenții noștri să prioritizeze conceptul de safe city la nivelul comunităților”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Eduard Dumitrașcu, Președinte Asociația Română pentru Smart City.
Potrivit acestuia, România este o țară foarte matură din punct de vedere al administrației locale, tehnologiei disponibile și experților existenți. Și, în plus, există și sursele de finanțare. Doar prin PNRR sunt puse la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru digitalizare, bani pe care comunitățile îi pot accesa.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Eu cred că România poate deveni un campion, cu un hub regional, atunci când vorbim de proiecte smart city. Cele mai mari proiecte de smart city sunt la Cluj, Oradea, Brașov, Iași, iar Buzău vine din urmă. În perioada următoare, Buzău va anunța o investiție de peste 300 de milioane de euro. Buzău va fi campion la nivel european pe tot ceea ce înseamnă conceptul de economie circulară și comunitate raportată la mediu. Are foarte multe proiecte și investiții în zona reciclării, preluării deșeurilor”, mai spune Eduard Dumitrașcu.
El adaugă că, numai anul trecut au fost 860 de proiecte și inițiative de tip smart city și smart village, iar anul acesta cu siguranță numărul va depăși 1.200 de astfel de proiecte. Încep să apară investiții tot mai mari în zona de smart city.
„Anul acesta vom vedea foarte multe comunități din România care vor accesa fonduri europene. Pe zona de digitalizare, mediu, transport public, aici vom vedea investiții masive în anii următori, în toate comunitățile. (...) În cei doi ani de pandemie comunitățile din România au făcut pași importanți pe acest drum al digitalizării”, afirmă președintele AsociațieiRomâne pentru Smart City.
Smart City înseamnă totodată și securitatea informațiilor, unde, la nivel central, România performează destul de bine. Problemele apar în schimb în comunicarea dintre guvernul central și administrațiile locale.
„Avem foarte multe investiții făcute în ultimii cinci ani la nivelul multor primării și consilii județene, unde există un ecosistem de date absolut fenomenal pe care România nu îl protejează și nu îl folosește. La nivel național avem o infrastructură în zona de cyber foarte sigură, dar trebuie să ne ducem la nivel local și să înțelegem unde sunt aceste date și ce se întâmplă cu ele. Acolo sunt probleme foarte mari pentru că nu există nici resursă umană din lipsă de bugete, dar acea primărie de comună colectează date foarte sensibile despre oameni”, explică Eduard Dumitrașcu.
