Modificările fiscale implementate recent de Guvern pentru mediul de business au un scop pozitiv, spune, la PROFIT NEWS TV, Mihaela Teleman, CEO Accountess. Pe de-o parte aceste modificări au rolul de a alinia România la standardele internaționale, iar pe de altă parte statul încearcă prin aceste noi măsuri să corecteze o nedreptate istorică între companiile care permanent au raportat corect și și-au plătit taxele la stat și cele care au făcut „un sport din a fenta prin jonglerii financiare plata taxelor”.
„Dar modul cum sunt date aceste modificări și timpul foarte scurt de implementare a lor, într-un mod pompieristic, cum se întâmplă de mulți ani în România, aduce o nouă presiune pe bugetele companiilor, cele corecte, cele care alimentează bugetul statului”, subliniază Mihaela Teleman.
Pe partea fiscală cele mai importante modificări sunt introducerea de noi elemente în cazierul fiscal al companiilor și al persoanelor fizice.
„Avem aici multe elemente la care dacă nu te conformezi să depui declarații la timp vei avea fapte în cazierul fiscal, un lucru neplăcut pe care poți să-l corectezi, însă durează cel puțin 6 luni să remediezi această situație. Cazierul fiscal este un lucru absolut firesc și natural. Toate persoanele fizice și companiile sunt obligate să raporteze cifrele pe care le realizează”, mai spune aceasta.
O altă modificare fiscală este raportarea SAF-T (Fișierul Standard de Audit pentru Taxe), denumită și declarația D406, implementată de la 1 ianuarie 2022.
„Această măsură a venit cu niște costuri mari, pentru că modul de raportare nu e unul simplu. Anul trecut au fost obligate companiile mari să raporteze, din 2023 încep să raporteze companiile mijlocii și abia din 2025 toate companiile.
Fondul este bun, asigură transparența și probabil că va elimina când va funcționa perfect multe alte declarații fiscale. Însă, ca să poți realiza această raportare care este imposibil de realizat manual e nevoie de software.
Software-urile actuale de contabilitate trebuie să fie adaptate. Unele companii au aflat abia în luna decembrie că vor raporta acest SAF-T. Acest sistem de raportare nu e unul foarte simplu, raportându-se toate tranzacțiile”, precizează Mihaela Teleman.
Despre majorarea impozitului pe dividende de la la 5% la 8%, Mihaela Teleman afirmă că nu reprezintă „un obstacol major pentru companii”, deși fostul premier și ministru de finanțe Florin Cîțu, în calitate de senator PNL, împreună cu deputatul liberal Dan Vîlceanu, cel care a deținut, la rândul său, portofoliul de finanțe în Guvernul Cîțu, alături de alți cinci deputați din PNL, au inițiat un proiect legislativ care prevede reducerea acestui impozit de la 8% la 5%.
Cei doi foști lideri liberali, care nu se mai află în cercul de încredere al actualei conduceri a PNL, au criticat măsurile luate de Guvernul Ciucă, arătând că cele mai mari schimbări fiscale din ultimii ani, incluse în Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, inclusiv majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, au fost ”resimțite brutal la nivelul economiei”.
Potrivit inițiatorilor proiectului, ordonanța citată ”a produs pagube pe mai multe planuri, luând în calcul nivelul veniturilor din dividende în economie, numărul de persoane fizice sau juridice care primesc dividende și, de asemenea, natura economică a companiilor care plătesc dividende”.
Printre modificările fiscale cu impact asupra mediului de business în 2023, Mihaela Teleman indică și restricționarea ariei de aplicabilitate a regimului microîntreprinderilor.
„Mai multe companii au fost obligate să iasă din zona micro și să treacă la impozit pe profit și cumva acest lucru era de așteptat. Așadar, cred că companiile mari care oricum plăteau impozit pe profit înainte nu au o nouă presiune fiscală, mai degrabă companiile care erau între cifra de afaceri de 500.000 de euro și un milion de euro. În această zona a intervenit această presiune și au trebuit să treacă la impozit pe profit”, afirmă aceasta.
„Și nu în ultimul rând zona de consultanță care a fost scoasă din zona de microîntreprinderi și dusă în zona de impozitare pe profit. Este o diferență să plătești 16% la profit față de 1% sau 3% la venit”, completează ea.
Mihaela Teleman adaugă că toate aceste modificări fiscale pun presiune pe bugetele companiilor, însă, pe termen lung, vor aduce beneficii în ceea ce privește eficiența acestora.
„Activitatea aceasta de digitalizare și a autorităților statului, dar și a companiilor va veni, e un lucru care se va întâmpla indiferent de ce ne dorim noi. Dar e un lucru benefic. Automatizarea și folosirea de software va aduce foarte mari beneficii în zona de eficiență a companiilor și a instituțiilor statului și deja aduc. Însă vorbim de niște costuri. Așadar, nu văd că ar fi un element negativ, dar o presiune de moment, pentru că aceste schimbări se întâmplă de pe o zi pe alta”, precizează CEO-ul Accountess, care consideră că pentru IMM-uri cea mai mare presiune o reprezintă raportarea SAF-T.
„Partea de SAF-T care e obligatorie în zona IMM va duce la costuri cu implementarea. Unele companii vor trebui să-și facă curățenie în tot ce înseamnă stocuri, contabilitate, vor trebui să implementeze noi soft-uri și nu e deloc simplu. Pe de-o parte e nevoie de un soft care să facă lucrurile acestea și pe de altă parte de o echipă care să implementeze. Lucrurile astea sunt realizabile însă durează. E o investiție pe termen lung, dar pe care poate nu și-au bugetat-o”, adaugă ea.
Companiile de servicii sunt cele mai ferite de aceste noi modificările fiscale.
„Lanțul de producție al serviciului e mult mai scurt. În schimb, dacă vorbim de partea de producție de bunuri, atunci lanțul e mult mai lung, depinzi de materii prime, furnizori și atunci, orice impactează un element din acest lanț, va avea impact și asupra companiei respective”, afirmă Mihaela Teleman.
„România încă are o fiscalitate bună. Chiar și zona asta micro în care mai mult de 90% din companiile din România au fost ferite de o taxare foarte bună mulți ani de zile. Cred că România este încă un teren foarte bun și eu vad că vin investiții și vor continua să vină. Cred că provocarea va fi aceea a resursei umane și nu de găsire de noi clienți și de atragere de investiții”, mai spune aceasta.
