Un val de muncitori din Bangladesh ar urma să vină în România în perioada următoare, însă mulți dintre aceștia sunt doar în tranzit, vizând de fapt să ajungă în țări din vestul Europei.
Conform datelor analizate de Profit.ro, România va elibera vize pentru peste 15.000 de cetățeni din Bangladesh, începând cu aceste zile și până în septembrie, dar este „puțin nemulțumită” deoarece nici măcar 10% dintre bangladeshii care au mers cu locuri de muncă spre piața românească nu au rămas în țară, plecând ulterior în alte țări, precum Germania și Portugalia, transmite ministrul de Externe, Dr. AK Abdul Momen.
Motivele pentru care și muncitorii din Bangladesh vizează țările din vestul Europei sunt aceleași ca ale românilor care aleg să plece să muncească în străinătate, spune Bogdan Badea, CEO eJobs.
„Cred că ar trebui să ne uităm puțin la ce se întâmplă cu românii pe aceleași poziții similare. Și românii se duc către acele țări. Probabil nu e greu de înțeles de ce un muncitor din Bangladesh caută România ca și poarta de intrare către Europa și apoi pleacă mai departe. Acolo condițiile sunt mai bune, salariile sunt mai mari și, de asemenea, și modul în care se integrează în general cetățenii străini în țările respective cu o tradiție mai mare cred că este mai ușor decât este în acest moment în România”, spune, la PROFIT NEWS TV, Bogdan Badea.
Guvernul a aprobat pentru 2021 majorarea puternică a numărului avizelor care pot fi acordate muncitorilor străini, la 100.000 de lucrători, după ce în 2021 a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 angajați, dublat ulterior la un total de 50.000.
Pentru acest an a fost păstrat nivelul de 100.000 muncitori. Plecarea lucrătorilor români în alte țări a condus la situația în care angajatorii, la salariile pe care le oferă, nu găsesc suficienți români dispuși să se angajeze la ei și sunt nevoiți să apeleze la personal din țări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam.
„Problema intervine în avantajele forței de muncă din Asia. Aveam 2-3 avantaje mari în ce înseamnă forța de muncă din Asia comparând cu forța de muncă similară din România. Unul dintre avantaje era stabilitatea, muncitorii străini veneau aici pe un contract de 1-2 ani dar și seriozitatea lor și faptul că puteai să aduci mulți deodată astfel încât să-ți acoperi cererea.
Însă, stabilitatea și seriozitatea, cele mai importante două criterii în decizia de a aduce personal din Asia din păcate nu mai stau în picioare, pentru că costurile sunt mai mari cu cetățenii din Asia decât cu cetățenii din România pe poziții similare în acest moment”, afirmă acesta.
El adaugă că oricum importul de personal nu acoperă cererea de muncitori din România, mai ales dacă o bună parte din aceștia nu rămân în țară, ci pleacă mai departe.
„Ar acoperi o parte din această nevoie în piață, dar dacă ei 70-80.000 dintre ei pleacă mai departe până la final de an practic vei fi nevoit să readuci forță de muncă din Asia care presupune evident costuri suplimentare. Sunt și companii care au noroc, iar forța de muncă pe care o aduc rămâne pentru o perioadă mai lungă de timp, dar, per ansamblu, pare că începe să devină un trend acest val de muncitori din Asia care își caută o viață mai bună mai departe de România”, precizează Bogdan Badea.
„Costurile sunt mai mari pentru un angajat din Asia versus un angajat similar din România. Aici antreprenorii s-ar putea gândi ce ar însemna să suplimenteze cu suma respectivă. Dacă se uită la suma respectivă ar putea să o împartă și să suplimenteze salariul pentru personalul din România. Poate exista șanse să găsească români pentru pozițiile respective”, adaugă el.
Profit.ro a relatat și că străinii reprezintă 1,1% dintre angajații din România, cei din afara UE, SEE sau Elveția având o pondere de numai 0,84% din total. Numărul acestora este destul de redus, în contextul în care autoritățile au aprobat în fiecare an aducerea de noi contingente de doar câteva zeci de mii de angajați.
„E un procent mic, dar trebuie să ne uităm și la procentul de români care ies din economie. În primele trei luni ale anului din totalul aplicărilor de 3 milioane, 2% a fost pentru job-uri în străinătate. Procentul este mult mai mic față de 2019, când era o explozie a aplicărilor în străinătate, dar totuși semnificativ.
Chiar dacă reușim să aducem câte 100.000 de muncitori străini pe an, dacă în același timp ies câteva zeci de mii de români din economie prin pensionare, prin plecarea în străinătate, ei nu compensează. Avem o economie care chiar și în aceste condiții grele crește și are nevoie în continuare de oameni. Nu cred că acești 100.000 acoperă necesarul pe care îl avem în economie în acest moment”, mai spune Bogdan Badea.
