' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
„Danemarca și-a redeschis porțile pentru admitere pentru studenții români care doresc să facă studii universitare de licență sau masterat în Danemarca. În trecut, aceste universități din Danemarca, pentru că aveau tuition-ul gratuit, vorbim de învățământ fără taxe. Tot ce înseamnă țări scandinave, învățământul este gratuit.
Însă, revenind la Danemarca, schimbările sunt că din ce în ce mai multe universități și-au dat seama că acea politică pe care inițial au gândit-o pentru a interzice admiterea studenților români către această destinație a făcut să piardă foarte mulți studenți, prin urmare au revenit să recruteze în România tinerii interesați de domenii precum inginerie, computer science, arhitectură, business și marketing", a declarat Ana Maria Costache, director de dezvoltare, Integral Edu, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
În Olanda, accesibilitatea financiară este unul dintre principalele argumente. Taxa anuală poate ajunge până la 3.000 de euro, iar oferta de programe în limba engleză este diversificată. Studenții pot opta atât pentru universități de cercetare, cu accent pe pregătirea teoretică, cât și pentru universități de științe aplicate, unde pregătirea este mai apropiată de practica profesională.
„Sunt mai multe motive pentru care tinerii români aleg Olanda ca și destinație finală pentru studii în străinătate. Primul motiv ar fi taxa de școlarizare care este până în 3.000 de euro anual, indiferent că vorbim de studii de licență sau de masterat. Al doilea motiv sunt programele diversificate în limba engleză. Dacă vrei să studiezi medicină în Olanda, ei bine, există această posibilitate și orice alt domeniu care este de interes pentru tine", a mai precizat Ana Maria Costache.
Andrei Zawrak Popescu a început studiile în Olanda, la Universitatea din Groningen, unde a studiat fizică în primul an, după care s-a mutat în Marea Britanie, la Lancaster University, unde a absolvit fizică teoretică.
Experiențele din cele două sisteme educaționale au fost diferite: în Olanda, munca în echipă era încurajată constant, în timp ce în Marea Britanie accentul era pus mai mult pe performanța individuală și pe responsabilitatea studentului de a găsi modalități de colaborare.
„Am început în Olanda, la Universitatea din Groningen. Am studiat primul an acolo, am studiat fizică simplă. Apoi m-am mutat în Anglia, la Lancaster University, unde am și terminat cei trei ani la fizică teoretică.
În Olanda, într-adevăr, accesibilitatea era factorul principal. De asemenea, fiind un hub cultural atât pentru Europa, cât și pentru... Am avut chiar colegi din America, India, Pakistan, deci cumva înveți să te adaptezi la ce spui, de față cu cine și cum interacționezi, cu toate tipurile de bagaje culturale", explicǎ Andrei Zawrak Popescu.
Ulterior, acesta a fost admis la un master în Suedia, la Institutul Regal de Tehnologie, însă a ales să nu continue studiile imediat după licență. A luat un an liber, perioadă în care a început mai multe proiecte antreprenoriale, iar oportunitățile identificate în România l-au determinat să revină în țară.
Pentru parcursul său antreprenorial, Andrei Zawrak Popescu spune că experiența internațională și interacțiunea cu persoane provenite din culturi diferite au avut un rol mai important decât diploma obținută.
„Ce nu m-a ajutat în mod direct este diploma și ce scria pe ea la final. Da, am luat cea mai mare notă posibilă de la facultate, dar nu am arătat nimănui diploma respectivă. Cel puțin pentru drumul meu, parcursul meu în partea asta antreprenorială, nu-ți cere nimeni calificativ final. Ce m-a ajutat a fost expunerea. Să înveți să lucrezi cu oameni cu bagaje culturale foarte diferite", a mai spus el.
Acesta consideră că mediul internațional îl pregătește pe student și pentru interacțiunile din business, deoarece îl obligă să înțeleagă modul în care sunt percepute propriile mesaje și reacțiile interlocutorilor.
„Cumva e cea mai bună pregătire pentru zona de business pentru că acționează ca un fel de oglindă. Vezi ușoare reacții ale oamenilor oricând spui ceva, cum interpretează asta. Cumva te pregătește pentru mediul de business, să știi ce să spui, când să spui, cum să spui. Deci, din punctul ăsta de vedere, aș recomanda tuturor, atât celor care vor să meargă pe drumul ăsta de antreprenoriat, cât și celor care nu, expuneți-vă cât mai mult", precizeazǎ Andrei Zawrak Popescu.
Marea Britanie rămâne, de asemenea, o destinație importantă, însă costurile diferă semnificativ în funcție de universitate și specializare. După Brexit, unele universități au majorat taxele pentru studenții europeni, iar pentru anumite specializări din zona STEM acestea pot ajunge la 30.000-40.000 de lire sterline anual. În paralel, unele instituții au păstrat taxe de aproximativ 9.500 de lire sterline.
Studenții români aleg universități din Londra, Manchester și Birmingham, dar și instituții precum Oxford, Cambridge, UCL sau Imperial. Printre domeniile căutate se numără medicina, arhitectura, dreptul anglosaxon, designul vestimentar și de interior, computer science, data science și inteligența artificială.
Spania atrage studenți prin extinderea programelor în limba engleză, în timp ce taxele pornesc de la aproximativ 3.300 de euro și pot ajunge la 20.000-30.000 de euro anual în cazul universităților private. Un exemplu menționat este IE University. În Italia, extinderea programelor în limba engleză a crescut atractivitatea destinației, iar taxele pornesc de la circa 3.300 de euro și pot ajunge la 6.500 de euro sau chiar 20.000 de euro în cazul unor instituții precum Bocconi.
Andrei Zawrak Popescu a urmat la Bocconi cursuri de specializare în zona de private equity și venture capital și spune că mai mulți dintre cunoscuții săi care au absolvit instituția lucrează ulterior în companii precum JP Morgan și Morgan Stanley.
În ceea ce privește alegerea dintre o pregătire foarte specializată și una generalistă, antreprenorul consideră că discipline precum matematica și fizica pot oferi o bază transferabilă către mai multe domenii. Experiența sa în fizica teoretică îl ajută, spune el, să abordeze problemele de business printr-o logică similară celei folosite pentru rezolvarea problemelor din științele exacte.
„Până la urmă, ce fac eu acum e exact ce făceam și la fizică: rezolv probleme, urmăresc un anumit outcome, am un set de date cu care lucrez, niște parametri de la care pornesc și vreau să ajung la ceva. Că e o problemă de business, că e o problemă de fizică, că e o problemă de matematică, e același lucru, același mod de gândire și cred că fizica teoretică tocmai pentru asta m-a pregătit", a afirmat el.
În contextul în care inteligența artificială schimbă piața muncii pentru pozițiile de început, acesta indică matematica, fizica și comunicarea ca domenii de pregătire utile, cu aplicații inclusiv în finanțe, cercetare și analiză cantitativă. El a dat ca exemplu utilizarea programării și a datelor pentru estimarea performanței unei companii.
„În continuare, cel mai important skill ar putea să fie comunicarea, să știi să comunici clar ideile pe care le formezi", a mai precizat acesta.
Germania și Austria nu sunt destinații rezervate exclusiv celor care vorbesc germană. Potrivit Anei Maria Costache, există programe cu predare în limba engleză, iar studenții își pot dezvolta ulterior competențele de limba germană pentru integrarea în viața de zi cu zi.
„Nu trebuie neapărat să ai un nivel extraordinar de bun în limba germană, gen B2 sau C1. Poți începe programul în limba engleză. Însă în timp va trebui să dobândești și abilitățile necesare de limba germană, pentru ca să te descurci acolo și să fie totul ok ca și experiență", a mai declarat Ana Maria Costache, director de dezvoltare, Integral Edu.
„Anul acesta am avut foarte multe tabere în destinații exotice, în Japonia, Coreea de Sud, dar, bineînțeles, și în Statele Unite ale Americii, în Miami, New York și în Europa. Predominant niște experiențe foarte bune pentru viitorii tineri care iau în considerare studiul în străinătate. Pentru că au posibilitatea să experimenteze on place ce înseamnă locația respectivă", a mai spus ea.
Taberele durează, în funcție de program, între una și trei săptămâni și se desfășoară atât vara, cât și în vacanțele intersemestriale. Potrivit reprezentantei Integral Edu, în 2026 peste 60 de copii au mers în Japonia prin intermediul companiei, în cadrul a trei grupuri, iar alte programe au fost organizate la Bruxelles, inclusiv la instituțiile europene.
