Ramona Rusu, președintele Comisiei Antifraudă din cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB), atenționează consumatorii în privința noilor tipologii de fraudă apărute în mediul online și oferă recomandări despre cum se pot proteja utilizatorii de internet, dar și ce pot face cei care au căzut pradă acestor fraudatori.
Una dintre cele mai comune tipologii de fraudă este spoofing-ul care înseamnă impersonarea unui număr de telefon sau a unei adrese de e-mail.
“De exemplu, o persoană care este apelată de pe un număr pe telefon, iar dacă îl căutăm în spațiul public, vedem că aparține unei autorități. Persoana care apelează se prezintă ca fiind un reprezentant al unei autorități, de cele mai multе ori al poliției. Și, practic, se prezintă ca fiind reprezentant al poliției de la Inspectoratul General de Poliție dintr-o anumită zonă și se comunică persoanei respective că în numele persoanei s-au contractat credite în mod fraudulos, urmând să fie contactată de către un reprezentant al BNR-ului.
Imediat ce se închide apelul cu reprezentatul de la poliție, este contactată persoana respectivă de către BNR-ul și se comunică că da, s-au contractat credite în mod fraudulos în numele persoanei și trebuie să meargă la bancă să contracteze un credit pentru a închide celelalte credite sau pentru a depune sumele de bani pe care le va contracta de la bancă. După ce contractează acest credit, primește instrucțiuni unde să depună aceste sume de bani, fie în ATM Bitcoin, fie pur și simplu primește un cod QR”, explică, la Profit.ro TV, Ramona Rusu.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Fraudatorii pot folosi și alte scenarii pe această tipologie de fraudă, precum imitarea unei acțiuni de flagrant făcută de către inspectoratul de poliție, persoana contactată fiind parte la această acțiune.
“Însă, pentru a participa la această acțiune este în mod obligatoriu să meargă la bancă, să obțină un credit. I se comunică persoanei contactate că acei bani pe care îi va ridica de la bancă sunt bani marcați și, cel mai important, să nu cumva în momentul în care merge la bancă să comunice faptul că a fost apelată de către o persoană și că acei bani sunt marcați urmând a fi utilizați într-o acțiune de flagrant, urmând ca apoi să primească instrucțiuni, respectiv să depună suma de bani, fie la un ATM Bitcoin, fie în baza unui cod QR”, mai spune aceasta.
Spoofing-ul mai poate fi folosit pentru a păcăli oamenii să investească în diferite instrumente de investiții.
“Indiferent de aceste tipologii de fraudă, ca și metodă de prevenție sunt destul de accesibile fiecăruia dintre noi și pe care dacă le aplicăm avem mari șanse de a nu deveni victime”, precizează Ramona Rusu.
Metodele de fraudare încearcă să fie cât mai aproape și de obligațiile pe care le are o persoană în relația cu banca, mai adaugă ea, făcând referire la actualizarea de date.
“Și vorbim de tipologia de fraudă phishing, practic furtul de date care funcționează prin transmiterea de e-mail-uri sau mesaje pe telefon de tip SMS prin care ești anunțat că trebuie să-ți actualizezi datele bancare. În caz contrar este posibil ca accesul la aplicațiile online, internet banking, mobile banking sau posibilitatea de a efectua tranzacții cu carduri să fie blocate pentru că tu nu ți-ai actualizat datele.
Pentru actualizarea datelor, desigur, trebuie să accesezi un link. În fapt, accesând acel link, ți se solicită datele personale și aici vorbim despre nume, prenume, CNP și datele bancare, numărul cardului, numărul de pe spatele cardului, codurile de autorizare pentru tranzacții, astfel încât tu furnizând aceste date nu faci altceva decât să dai acces la fondurile personale și astfel fraudatorul poate să facă plăți în numele tău, aceste plăți fiind autorizate.
Practic, tu furnizezi codurile de autorizare reale, codurile care sunt transmise de către bancă și, practic, introducând acel cod, practic plata devine autorizată cu codurile de autorizate de bancă, coduri pe care doar tu, ca și titular de produs, fie de cont, fie de aplicație mobilă, le cunoști. Și nu trebuie să le furnizezi”, precizează președintele Comisiei Antifraudă din cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
Ce trebuie să știe consumatorii este că, în momentul în care primesc astfel de mesaje, de actualizare a datelor, cel mai indicat este să acceseze site-ul băncii la care au contul bancar pentru care se cere actualizarea datelor și să urmeze pașii indicați pe site-ul băncii. De asemenea, consumatorii pot să și apeleze banca și să se informeze despre acest aspect.
“Banca utilizează adresa de e-mail pe care tu o pui la dispoziție în momentul în care devii clientul băncii respective și astfel, pe acea adresă de e-mail, tu poți să fii informat despre diverse situații, și inclusiv despre obligația de a-ți actualiza datele.
Ceea ce trebuie să știm este că da, banca poate să-ți transmită mesaj că trebuie să-ți actualizezi datele, dar în niciun caz banca nu îți va solicita datele de tip numărul cardului, numărul de pe spatele cardului, codurile de autorizare pentru plăți, codurile de accesare în aplicațiile de tip internet banking sau mobile banking. Exclus așa ceva”, mai explică Ramona Rusu.
În cazul în care o persoană constată că a devenit victima unei astfel de înșelăciuni, primul pas este să informeze banca, astfel încât să i se blocheze accesul fraudatorului la contul respectiv, urmând că ulterior să anunțe și autoritățile.
“Contează foarte mult intervalul de timp de la momentul când s-a efectuat transferul de numerar și momentul când practic informăm banca și autoritățile. În momentul în care banii au plecat probabilitatea să fie recuperate aceste sume de bani este destul de mică, însă sunt situații în care se mai reușește să se recupereze aceste sume de bani odată transferate”, afirmă aceasta.
“Asociația Română a Băncilor are un parteneriat cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Poliția Română de a organiza permanent campanii de prevenție sub diferite forme. Există și site-ul siguranțaonline.ro unde acolo avem informații atât despre tipologiile de fraudă care sunt, dar cel mai important și despre cum să nu devenim victime ale fraudatorilor”, adaugă Ramona Rusu.
