Marius Stanciu, avocat și co-fondator Lawren.AI, observă o intensificare a controalelor ANAF anul acesta, dar și o anumită reticență a inspectorilor fiscali de a discuta așa “cum o făceau înainte”. Motivul, spune acesta, ar ține de necesitatea statului de a face rost de bani pentru a acoperi deficitul de la buget.
“După estimări optimiste, suntem la 8% deficit și anul acesta, ceea ce este absolut îngrijorător pentru bugetul de stat. Și ANAF-ul în momentele acestea este ca un mic pitbull trimis de către stat să facă rost de bani. Sincer, ANAF-ul este motivul pentru care mie nu mi-este frică că voi fi vreodată înlocuit de inteligența artificială, pentru că mereu va fi da de muncă avocațiilor prin ceea ce face.
Observăm însă o intensitate crescută a controalelor la clienții noștri față de alții ani, controale din în ce în ce mai mari, dar și o anumită reticență a inspectorilor fiscali de a discuta cum o făceau înainte. Pentru că procesul de inspecție fiscală presupune și o discuție pe care o ai cu inspectorul. Însă, ceea ce credem noi că se întâmplă în acest moment este că de multe ori ei primesc target-uri și în momentul acela ei ce fac?
Emit decizia de impunere, tu contribuabil o contești, să zicem că vei câștiga peste un an, doi, poate chiar trei, dar practic în acel caz ANAF s-a împrumutat de la tine cu 0% dobândă. Pentru că îți va da banii înapoi peste 3 ani și, evident, vor găsi și atunci niște obligații fiscale”, explică, la Profit.ro TV, Marius Stanciu.
De asemenea, el observă și o aplicare a ANAF-ului din ce în ce mai intensă a prevederii legale privind supraimpozitarea cu 70% din veniturile care nu pot fi justificate.
“A apărut acum 2 ani în sine reglementarea. Inițial s-a văzut așa ca o chestie exotică. Ne gândeam că ok, ANAF-ul va aplica această reglementare în materie de spălare de bani, evaziuni fiscale și că, uite, are acum mecanismul legal să ia bani pentru că oricum există mereu plângerea aceasta, că ANAF-ul nu recuperează suficient de mult prejudiciu. Acum începem să vedem că ANAF vine în control și că încearcă să aplice această prevedere pentru o paletă mult mai largă”, mai spune acesta.
O foarte mare efervescență a ANAF-ului, adaugă el, există și în zona de criptoactive.
“Întreabă foarte mult traderii sau business-urile care au treabă cu spațiul cripto cum au făcut ei banii pentru a vedea dacă aplică sau nu aplică acest impozit de 70%. De asemenea, în agri sau în sectorul construcțiilor, îi observăm foarte implicați și foarte curioși, tocmai în ideea aceasta de a vedea dacă sunt justificate sau nu acele venituri. Evident, din păcate pentru contribuabili, dacă ANAF-ul constată că nu justifici și automat îți aplică impozitul de 70%, te vei trezi și cu o plângere penală pentru evaziune fiscală, pentru că sunt mână-n mână”, precizează Marius Stanciu.
În ceea ce privește criptoactivele, ANAF este mai degrabă interesat de proveniența sursele inițiale de bani ale investitorilor și de “tranzacțiile în lanț“.
“În cazul unor traderi, de exemplu, poți să ai 2.000 sau 3.000 de tranzacții până tu ieși înapoi în fiat și plătești impozitul pe venit. Foarte mulți oameni din spațiul cripto au impresia că impozitarea sau declararea veniturilor și plata celor 10% înseamnă și justificare, ceea ce nu este cazul. În esență, ANAF-ul vrea să vadă că ai avut 1.000 de lei, ai cumpărat Bitcoin de 1.000 lei și ai vândut Bitcoin-ul acela la 3.000 lei și vrea să vadă de unde ai avut acei 1.000 de lei, vrea să vadă când ai cumpărat Bitcoin și vrea să vadă când ai vândut“, explică Marius Stanciu, adăugând că nu “este atât de simplu de justificat, dat fiind faptul că aceasta este “o speță care nu există în practică“.
“Oamenii cumpără foarte multe monede cu banii inițiali, stable coins, și fac tranzacții intermediare. Ba mai mult, pentru traderii din cripto, dar și pentru business-uri, te poți trezi că ai wallet-uri sau că vin anumite active din jurisdicții precum Kazahstan, China pentru ca în spațiul acesta totul este descentralizat și se mișcă foarte rapid“, completează acesta.
În plus, mai spune el, foarte mulți dintre inspectorii ANAF nu sunt familiarizați cu domeniul criptoactivelor și cu funcționarea lor.
“Avem un client care a putut să justifice, a depus niște excel-uri-uri emise de un exchange foarte cunoscut, iar replica inspectorului ANAF a fost că de ce nu are antet? Fiind obișnuit cu antetul de la bancă și cu ștampilă, voia să vadă un antet al acelui exchange crypto. Și am încercat să-i explic că nu funcționează așa. Sunt niște americani care nu îți dau niciodată. Avem probleme de genul acesta.
Mai mult decât atât, în spațiu cripto, s-a și vehiculat acel moratoriu cu 0%, care nu a mai fost promulgat. Foarte mulți clienți ar fi vrut să beneficieze de acea mână întinsă de către ANAF, dar bănuiala noastră era că era un măr otrăvit acolo, pentru că, după estimările cele mai rezonabile, în România există 500.000 de investitori din spațiul cripto. Foarte mulți dintre acești investitori nu declară la ANAF încă nimic, pentru că își țin toate veniturile în criptoactive, lucru care nu este un eveniment impozabil“, mai spune Marius Stanciu.
Avocatul consideră că statul ar fi trebuit să ofere un cadru de reglementare foarte clar pentru investitorii sau traderii din domeniul criptoactivelor.
“Degeaba le spui oamenilor declarați dacă, de exemplu, băncile îți blochează banii. Multe bănci din România au o problemă cu veniturile provenite din criptoactive. Adică tu ca stat ar trebui să creezi un framework foarte clar, apoi oamenii care investesc în spațiul ăsta sau business-urile vin cu banii, plătesc, pentru că paradoxul este că toată lumea crede că în cripto se face numai spălare de bani sau este total fals. Avem clienți foarte ok care vor să plătească taxe și întreabă, eu plătesc oricât, vreau doar să știu sigur că sunt ok și că nu mă mai caută nimeni după aceea“, subliniază Marius Stanciu.
El evidențiază și problemele cauzate de impozitarea cu 70% a veniturilor nejustificate, măsură, căreia, la fel ca și în cazul criptoactivelor, îi lipsește un cadru clar de reglementare.
“Sistemul de justiție în România nu funcționează chiar cu o celeritate uimitoare și încă sunt în fază de primă instanță, încă se judecă. Speranța mea este că vor fi cazuri în care contribuabilii vor câștiga și cumva ANAF-ul se va întoarce pe căile normale și anume să meargă într-adevăr după cei care nu declară. Adevărul e că marea evaziune, care este estimată la 30% din PIB, nu stă în cadourile sau donațiile pe care le fac părinții față de copiii lor sau viceversa, ajutorul pe care îl dau copiii către părinți, pentru că iarăși s-a creat o oarecare isterie din cauza asta. ANAF nu va obține de aici acele venituri care să acopere deficitul de la buget“, mai spune acesta.
