Gradul de intermediere financiară a scăzut cu 10 puncte procentuale, de la 37% în 2008 la 27%, la finalul anului 2021. În aceeași perioadă PIB-ul României s-a dublat, iar soldul creditului neguvernamental a crescut cu 80%, a spus, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Gabriela Folcuț, Director Executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB).
„Această creștere de 80% poate că pare mai mica în raport cu viteza de dublare a PIB-ului sau de dublare a activelor care s-a întâmplat în perioada 2008-2021. Soldul creditului neguvernamental înseamnă acordările de credite noi, din care se scad creditele rambursate parțial, cele rambursate total și vânzările de credite. Nu reflectă doar volumul de credite noi. Aceasta este și motivația pentru care la un moment dat acest parcurs poate părea mai lent.
Însă, dacă analizăm per ansamblu creditarea, vom vedea că creditele noi acordate la nivelul economiei au crescut într-un ritm destul de alert. Volumul creditelor noi acordate în economie, în perioada 2007-2020, se cifrează la 1.000 de miliarde de lei, ceea ce este echivalent cu PIB-ul la nivelul anului 2020. În comparație cu soldul creditului neguvernamental la finele lui 2020 acest volum de credite noi este de 3,6 ori mai mare”, explică Gabriela Folcuț.
Ea adaugă că sunt o serie de factori care nu permit o accelerare a gradului de intermediere financiară, care a atins un maxim de circa 40% în 2011.
„Unul dintre factori este legat de numărul foarte mare de firme subcapitalizate. Avem o treime din firme cu capital negativ la nivel național. Sunt circa 12.000 de firme bancabile dintr-un număr de aproximativ 690.000 de firme.
Dacă ne uităm în bilanțul firmelor vom observa că circa 30% sunt împrumuturi de la acționari, în loc să fie capital social. Vedem, de asemenea, că în proporție de 30% firmele au credit comercial în bilanț. Acest credit comercial în perioadă de criză reprezintă boală sigură care duce firma în faliment. S-ar putea să observăm o creștere deja a numărului de insolvențe și, odată cu acesta, efectul de domino va duce cât mai multe firme spre un parcurs nu tocmai dorit. Știm că, în România, foarte puține companii au capabilitatea să se redreseze dintr-o procedură de insolvență. Cam 90%, poate și mai mult, ajung în faliment.
Educația financiară este un alt factor. În România, în continuare, gradul de educație financiara este destul de scăzut, avem un raport care ne arată că alfabetizarea financiară este de 11,2, cea mai scăzută din Europa”, mai spune aceasta.
Gabriela Folcuț afirmă și că fenomenul migrației, care a accelerat foarte puternic în ultimii ani, împiedică creșterea gradului de intermediere financiară.
„Când ne uităm la cine ar putea să acceseze credite astfel încât să creștem intermedierea financiară la un nivel cât mai apropiat de media europeană, de 92%, vedem că 25% din forța de muncă activă din România lucra în străinătate înainte de pandemie. Mai mult decât atât, în momentul de față, la nivel național un cetățean din patru este pensionar și avem 25 de județe care au un număr de pensionari mai mare decât numărul de angajați. Cred că ar trebui să se acorde o atenție sporită acestui fenomen al emigrării, pentru că, în ceea ce privește stabilitatea plății pensiilor pe viitor, cu siguranță vor exista probleme dacă nu se iau măsuri proactive”, precizează directorul executiv al ARB.
CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT LIVE Iancu Guda, analist financiar: Este o furtună perfectă care anunță un risc de recesiune din ce în ce mai palpabilEa mai spune că în 2021, în România, s-a atins și cel mai înalt grad de incluziune financiară, de 69%, cu 11 puncte procentuale mai mult față de 2017. În rândul persoanelor cu venituri reduse, gradul de incluziune financiara este de 57%.
De asemenea, în România, unul din trei români se află în risc de sărăcie și excluziune socială.
„Pentru acești clienți, pentru a putea fi integrați mai ușor, există o lege specială care le permite să aibă conturi curente gratuite. E foarte important că a accelerat această digitalizare în perioada pandemiei, iar incluziunea a atins acest nivel de 69%, practic 7 români din 10 au conturi curente la bănci”, continuă Gabriela Folcuț.
„Românii au avut și acces târziu la produsele și serviciile financiare. Înainte, în vremea comunismului, doar 5% dintre români au avut un cont curent deschis. În primul deceniu de după căderea comunismului, aproximativ 12% dintre români aveau deschis un cont curent, iar după anii 2000, 77% dintre români aveau conturi curente deschise”, adaugă ea.
CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România: Pentru euro, tendința deocamdată, cel puțin spre final de toamna, început de iarnă, pare a fi una descendentă. Nu este exclusă o corecție pozitivăÎn 2022, 46% dintre persoanele care au conturi bancare au efectuat plăți prin mobile și internet banking, față de 27% în 2020.
„A fost o creștere destul de importantă. Să nu uităm că, acum circa 7 ani, plățile de retail erau efectuate în special cu cash, în proporție de 94%. Sunt cam 4% dintre români care efectuează exclusiv plăți cu cardul, 26% dintre cei care efectuează plăți în mod special cu cardul, dar mai plătesc și în numerar, 34% dintre români plătesc și numerar și card, 13% numai numerar și 23% mai mult numerar. Deci, se observă o îmbunătățire a comportamentului de plată prin sistemele electronice, atât cu cardul, cât și prin internet și mobile banking.
În primii doi ani de pandemie volumul, plățile și numărul acestora au crescut cu 53%, comparativ cu decembrie 2019. Este loc să îmbunătățim partea asta de incluziune financiară, pentru că sunt state europene unde toți cetățenii adulți au conturi curente. Suntem pe direcția cea bună”, mai spune Gabriela Folcuț.
Legat de incluziunea financiară în România, ea afirmă că există în continuare o serie de factori care nu permit o accelerarea a creșterii numărului de români care au conturi active la bancă.
„Rata sărăciei și excluziunii sociale în România este de 35,8%. Este unul dintre motivele pentru care ei nu accesează produsele și serviciile financiare, nu doar bancare. Mai există reticența persoanelor peste o anumită vârstă în a deschide și a utiliza un cont bancar, poate și pentru faptul că nu au în apropiere magazine unde să poată să efectueze plata la POS. Ca atare, eu cred că una dintre măsuri ar putea să fie încurajarea companiilor care au activitate pe zona cu publicul să-și instaleze POS-uri”, precizează aceasta.
CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Corneliu Bodea, CEO Adrem: Cred că încă suntem la început cu această criză. Cel mai mult mă tem de instabilitatea social-politicăGabriela Folcuț subliniază și importanța educației financiare în rândul populației și afirmă că „nu există un interes global pentru accesarea de informații de educație financiară”.
„Cred că ar trebui să ajungem la un nivel la care am putea să fim la fel de bine pregătiți sau cel puțin în punctul în care să putem să estimăm care ar putea să fie consecințele unei crize viitoare, să putem să avem capacitatea să adaptam nevoile noastre ciclurilor economice.
Este foarte bine să preconizăm ce urmează să se întâmple și, la fel de bine, să ne pregătim din perspectiva economisirii, să avem măcar trei salarii puse deoparte”, mai spune directorul.