Pentru sectorul logistic, tendințele actuale arată „interesant”, în primul rând din perspectiva digitalizării, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Adriana Pălășan, vicepreședinte al Asociației Române de Logistică (ARILOG). Se schimbă foarte mult interesul companiilor pentru digitalizare și pentru un control cât mai bun al costurilor.
„Această digitalizare putea să vină în mod natural, dar ea este în acest moment forțată pentru că lipsa personalului duce la încercarea de a găsi o serie de soluții pentru a rezolva problemele unei piețe în creștere. Și, de aceea din ce în ce mai multe companii sunt orientate către această automatizare a proceselor, automatizare fizica nu numai de sisteme. Există un trend destul de puternic în acest moment în implementarea de automatizări fizice în zona de logistică”, spune vicepreședintele.
Adriana Pălășan afirmă că în calea digitalizării nu stă lipsa fondurilor, ci mai degrabă o lipsă de know-how.
„În realitate, nouă ne lipsesc acei 20-30 de ani în urmă în care companiile vestice au investit pas cu pas și au înțeles și au acumulat experiență pe digitalizare. Noi am trecut de la o lipsă de digitalizare la o digitalizare forțată. În primul rând lipsa de competențe digitale în cadrul companiilor este o barieră foarte mare.
În al doilea rând, creșterile pe care noi le-am avut pe piață în zona de vânzări, chiar și pentru companiile internaționale a făcut ca să nu fie atât de interesate în a investi în soluții de optimizare și de automatizare. Ele au venit acum și ca urmare a unei lipse majore de personal și pe fondul pandemiei”, precizează aceasta.
Lipsa de personal calificat în companiile care se ocupă de implementarea soluțiilor informatice reprezintă, de asemenea, un obstacol în calea digitalizării industriei de logistică.
„Și ele au parcurs niște etape naturale de dezvoltare și, odată cu pandemia, au trebuit să-și revizuiască modelele de business și să implementeze rapid soluții care să-i ajute să supraviețuiască și ulterior să crească. Asta a dus la creșterea cererilor pentru companiile furnizoare de soluții informatice și numărul de personal pe care îl aveau și cu care își făceau proiectele să nu mai fie suficient”, mai spune vicepreședintele ARILOG, adăugând că o a treia mare barieră care stă în calea digitalizării industriei de logistică o reprezintă bazele de date ale companiilor care nu sunt la un nivel optim pentru a putea fi digitalizate.
„Adică bazele de date pentru produse, pentru clienți, pentru furnizori nu sunt corecte, complete, și nu au acele informații de care logistica are nevoie pentru a putea să fie performantă. Discutăm despre dimensiunile ambalajelor, baxurilor, paleților, care ajută activitatea de logistică să se profesionalizeze și să se optimizeze. O a patra barieră este frica de a pierde locuri de munca. Dar, s-a demonstrat de-a lungul timpului că digitalizarea a soluționat o lipsă de personal și nu o înlocuire a acestuia”, afirmă ea.
Adriana Pălășan mai spune și că pentru optimizarea costurilor companiile au nevoie de digitalizare și standardizare.
„În primul rând trebuie să-ți privești foarte atent procesele fizice și să vezi unde se pierd acești bani. Optimizarea costurilor ține în primul rând în a identifica punctele redundante. Nici legislația nu ne-a lăsat în pace. Restricțiile care au fost puse anul trecut și de tonaj și de declarare a mărfurilor care sunt considerate la risc, de fraudă, au făcut ca procesele companiilor de logistică și de distribuție să se revizuiască în mod semnificativ.
Și cu legislația de articole la risc a fost un push pe digitalizare extraordinară. Aparent o creștere a costurilor, în realitate însă, după ce se fac investițiile în zona de digitalizare, să poată observa că ajung la modele de business interesante pentru zona aceasta de produse la risc și companiile încep să fie mai creative și să găsească soluții”, precizează aceasta.
În ultima perioadă, Adriana Pălășan a observat că se întâmplă și „o trezire a companiilor din acea comoditate care exista anterior, în care toată lumea știa ce are de făcut, modelele de business rămâneau stabile, iar schimbarea nu era dorită”.
„Forțarea acestei schimbări de către entități din afara companiei a ajuns să creeze o revigorare a ideilor noi în zona de logistică, în special partea de depozitare și de distribuție. Și pot spune că perspectivele pentru următorii 3-5 ani sunt pozitive din acest punct de vedere, pentru că companiile nu mai sunt statice, sunt dinamice, își doresc să rămână în piață”, subliniază ea.
