Cu o istorie de peste 125 de ani, Grupul TeraPlast reprezintă pentru economia românească un adevărat studiu de caz despre ce înseamnă puterea de a inova și evolua, capacitatea de a te adapta și reinventa în orice vremuri, regimuri politice sau fluctuații de piață.
„Pentru o companie dintr-un sat din județul Bistrița-Năsăud să ajungă la performanța asta este un lucru mare. Cred că sunt foarte puține companii în România care se pot lăuda cu istoricul nostru de 125 de ani”, spune, la emisiunea Poveștile Bursei de la PROFIT NEWS TV, Alexandru Stânean, CEO Grupului TeraPlast.
Istoria companiei începe cu meșterul sas Walter Schuster care înființează în 1896, la Bistrița, un atelier de prelucrare a plăcilor ceramice din lut, care evoluează ulterior într-o fabrică de sobe și produse ceramice.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Nu avem o cronologie continuă a activității. Însă, ceea ce știm este că prin anii ‘20 a devenit societate pe acțiuni și activitatea a crescut astfel încât, după al doilea război mondial, a fost naționalizată și integrată, probabil datorită activităților similare cu actualul Sanex Cluj. Prin anii ‘70, secția de teracotă a lui Sanex Cluj din Bistrița a trecut în ceea ce se numea IMC Bistrița. Tot în IMC Bistrița la începutul anilor ‘70 a început și extrudarea maselor plastice. În anii ‘90 am avut șansa ca, în urma privatizării, firma să fie cumpărată de salariați”, spune acesta.
Privatizarea TeraPlast s-a realizat prin metoda MEBO, care în general, în România, a avut succes. Însă, pentru TeraPlast, această privatizare a fost principalul element care a contribuit la evoluția companiei.
„Salariații au cumpărat practic două secții din IMC Bistrița, cele mai mici, cea de teracotă și cea de mase plastice, și cele două au format împreună Teraplast, de aici vine numele nostru de la teracotă și plastice. Și, astfel, intrăm în perioada capitalistă a Teraplast. În anii ‘90 am făcut lucruri pe care prea puțini români le-au făcut. Am făcut un joint venture cu o companie din Ungaria, am primit know-how, am primit matrițe din Ungaria, compania s-a redenumit și mult timp s-a numit TeraPlast GP”, afirmă Alexandru Stânean.
Anii ’90 au fost plini de activitate pentru TeraPlast și multe momente decisive pentru evoluția grupului. Spre exemplu, alături de două societăți franceze și Rompetrol, TeraPlast a creat compania Politub, primul producător de țevi de polietilenă pentru apă și gaz din România.
„În ’96, când a fost creată compania Politub, să faci practic un parteneriat internațional era un lucru absolut inedit pentru industria românească. Pe vremea aia noi nu ne vindeam țara”, adaugă acesta.
Ulterior, pe măsură ce activitatea TeraPlast creștea tot mai mult, a intervenit și necesitatea relocării capacităților de producție într-o nouă unitate, mai modernă.
„Motiv pentru care s-a decis listarea TeraPlast. A fost un proces deosebit de dureros. Imaginați-vă o firmă cu mentalități de anii ’90, care, în pofida parteneriatelor pe care le-a făcut, n-a fost foarte expusă, și care a trebuit să se corporatizeze într-un ritm foarte alert. A fost primul audit făcut de o companie din big four atunci. De acolo începe perioada modernă a TeraPlast. În aceeași perioadă s-a construit fabrica de panouri sandwich care ulterior a devenit TeraSteel”, explică CEO-ul.
TeraPlast a fost listată pe piața principală a Bursei de Valori București în 2008, iar din 2020 acțiunile companiei sunt incluse în BET, indicele de referință al BVB.
„Listarea TeraPlast a fost ultima listare a unei companii private și mult timp din cauza crizei financiare a fost cea mai mare listare a unei companii private din România. Banii atrași au fost în jur de 14 milioane de euro, cel mai mare IPO făcut de o companie privată din România la vremea respectivă.
N-am fi avut bani să facem relocarea și creșterea de capacitate pe care am făcut-o imediat după listare dacă n-am fi avut cei 14 milioane de euro, banii rezultați din listare. Practic, TeraPlast ar fi fost probabil o companie mică sau medie, cu viziune și ambiție mult mai reduse decât în prezent, dacă nu am fi fost pe bursă”, precizează Alexandru Stânean.
Din 2021, TeraPlast este inclusă și în indicii FTSE Russell. În prezent, grupul are peste 10.000 de investitori atât instituționali, cât și de retail.
„Să fii prezent în indicele de referință al unei burse îți sporește vizibilitatea. Îmi place să spun că investind în TeraPlast, investești în viitor. Ne mândrim cu faptul că avem în acționariat marile fonduri de pensii din România, dar și din străinătate, atrase și în urma includerii în indicii FTSE Russell.
Suntem una dintre companiile care acordă foarte mare atenție comunicării cu investitorii și calității raportărilor pe care le face. Bursa, pe lângă o sursă de finanțare, îți aduce un mijloc prin care poți să propagi povestea companiei. Nu știu câți ar fi știut despre TeraPlast în Franța, Suedia, chiar și în SUA, dacă nu eram o companie listată, interesată de interacțiunea cu investitorii”, afirmă Alexandra Șica, Investor Relations Manager în cadrul Teraplast.
Începând cu anul 2015, TeraPlast a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. De la extinderea prin investiții, grupul a trecut la extinderea prin achiziții.
„Am început să cumpărăm companii, au fost tranzacții mari realizate, am achiziționat un producător de acoperișuri, o fabrică în Serbia, am deschis subsidiare în Ungaria pentru distribuție. A fost o perioadă deosebit de efervescentă. Deși aveam unele performanțe, bursa nu ne-a remarcat neapărat până în momentul în care a venit tranzacția cu Kingspan, una dintre cele mai mari tranzacții realizate în 2020 pe piața de M&A din România.
Când am primit oferta Kingspan pentru pachetul de acțiuni din businessul de produse de oțel care reprezenta undeva între 40-50% din întregul grup, valoarea ofertei era comparabilă cu capitalizarea bursieră a întregului grup. Deci, o dovadă a cât de subevaluați eram în perioada respectivă”, mai precizează Alexandru Stânean.
El adaugă că evoluția TeraPlast se bazează în principal pe inovare. În anii ’90, spune acesta, Teraplast a inovat copiind.
„Am fost primii care am adus țeavă de polietilenă în România. Am copiat un produs care exista în Europa de Vest. Am fost primii din România care am introdus țeava de canalizare multistrat, care reduce semnificativ costurile față de soluțiile tehnice care existau atunci în piață. Ceea ce s-a schimbat acum, este că nu mai copiem soluții din afară. Nu ne opunem acestui lucru, însă am ajuns să inovăm noi”, afirmă Stânean.
Dintre toți jucătorii din Europa, TeraPlast are cel mai mare procent de material reciclat încorporat în produsul finit.
„Mai mult decât liderii europeni. Încercăm deja să promovăm soluții tehnice avansate chiar la nivel european. Inovarea în TeraPlast se face în foarte multe locuri. Am investit în tot ceea ce înseamnă aparatură de laborator și de control-calitate peste 1 milion de euro în ultima perioadă. Trebuie să avem tot timpul certitudinea că livrăm în piață produse care rezistă”, adaugă CEO-ul TeraPlast.
La rândul lui, Nicolae Toma, manager vânzări instalații Sud, afirmă că TeraPlast produce calitate.
„Suntem prea săraci să ne permitem lucruri ieftine. Și, într-adevăr, non-calitatea este mult mai ieftină, dar nu îți aduce nicio satisfacție. Și noi ne-am axat toată gândirea noastră ca și companie pe nevoia asta a clientului de a-i asigura liniște și de a-i livra mărfuri de calitate. Produsele TeraPlast au enorm de multe atuuri, de natură funcțională, constructivă etc.”, spune Nicolae Toma.
Însă, pe lângă calitate, TeraPlast se concentrează și pe a furniza soluții cu un impact redus asupra mediului înconjurător.
„Am crescut într-un mod care să fie sustenabil pentru mediul înconjurător, prin utilizarea materialului reciclat, prin preocuparea pentru a utiliza energie regenerabilă. Noi facem sustenabilitate încă de dinainte ca sustenabilitatea să devină o modă, pentru că în industria noastră să fii sustenabil e o obligație”, afirmă Alexandru Stânean.
„Avem o orientare mai integrată înspre zona de ESG, pe care avem inițiative. Am început să raportăm pe sustenabilitate încă de acum 3-4 ani și ne facem planuri în sensul ăsta, ne gândim cum să integrăm material reciclat în producție, cum să ne eficientizăm energetic. Și zona asta socială e unul dintre pilonii importanți ai ESG. Și atunci, căutăm să ne implicăm în proiecte care aduc o schimbare în comunitatea locală”, îl completează Alexandra Șica, Investor Relations Manager.
Ioana Birta, CFO TeraPlast, punctează faptul că dezvoltarea este o valoare cheie a grupului. După vânzarea diviziei Steel către grupul Kingspan, Teraplast a început o nouă etapă de dezvoltare.
„Anul trecut am finalizat investiții de 220 milioane de lei în capacități noi de producție. De asemenea, am intrat într-un business nou, cel al ambalajelor flexibile. Am făcut o investiție greenfield, de 12 milioane de euro. De asemenea am făcut o achiziție pentru a avea un portofoliu complet, de folii atât biodegradabile, cât și cele clasice de plastic. Este vorba de fabrica de la Năsăud. Anul viitor o să avem o cotă de piață pe pungile biodegradabile din supermarketuri de aproximativ 20%”, precizează Ioana Birta.
Potrivit acesteia, oportunități sunt pe toate segmentele. Și nu numai de business, ci și de îmbunătățire continuă, precum digitalizarea operațiunilor grupului.
„Avem destul de multe inițiative de automatizare a proceselor. Vorbim de automatizarea relației cu clienții, semnarea electronică a contractelor, arhivarea electronică a acestora, robotizarea unor procese, procesarea încasărilor și plăților. Ne uităm la multe oportunități, la diverse scenarii și procese prin care acestea se pot concretiza pentru grupul TeraPlast. Deci, planificarea e o etapă cheie”, mai spune Ioana Birta.
Astăzi, Grupul TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din estul Europei, cu misiunea asumată de a dezvolta soluții eficiente pentru oameni și mediu și de a consolida un business cu creștere accelerată, sustenabil prin gestionarea responsabilă a resurselor.
„Noi avem ca și obiective să fim lideri pe piețele pe care acționăm. Din perspectiva asta, trebuie să creștem pe unele dintre segmentele noastre de business și trebuie să ne consolidăm pe businessurile noastre tradiționale.
TeraPlast funcționează într-o piață în care este foarte mare nevoie de rețele de apă, de canal, de gaz, pentru că România este țara cu cea mai joasă rată de conectare la rețelele acestea de utilități din UE. Și dincolo de nevoie, există bani și fonduri alocate atât de UE, cât și de guvern, undeva la 8 miliarde de euro în total.
Pe termen scurt, TeraPlast va fi o companie care va crește accelerat datorită acestei cereri și va aduce valoare acționarilor săi. Iar pe termen lung, experiența pe care o avem în România poate să fie replicată în regiune, astfel încât să aducem valoare nu doar în următorii 5 ani, ci în următorii 125 de ani”, afirmă Alexandru Stânean.
Pentru o companie de nivelul TeraPlast, o altă provocare majoră o reprezintă forța de muncă.
„E foarte greu de găsit oameni potriviți și de calitate, dar îi găsim. Și dacă nu îi găsim, luăm ceva ce poate fi modelat prin programele pe care le rulăm frecvent în cadrul companiei. Ce am observat eu în TeraPlast este că un angajat, indiferent de poziție, dacă iei o greutate de pe el, se poate concentra spre mai bine, spre dezvoltare. În cazul grupului TeraPlast, grija zilei de mâine nu este atât de apăsătoare ca în alte companii mici”, spune Nicolae Toma, manager vânzări instalații Sud.
„Eu consider că fiecare dintre noi avem deja maturitatea să conștientizăm că suntem diferiți, că avem o înțelegere a comportamentului nostru, a comportamentului celorlalți, și să ne adaptăm astfel încât să comunicăm bine, să reușim să ducem la capăt munca pe care o avem, să colaborăm, să fim eficace și eficienți pentru grupul TeraPlast și acționarii noștri. Suntem foarte conectați la piață și suntem curioși. Asta ne caracterizează pe toți. Suntem dornici de a învăța, de a ne dezvolta. Și ne punem ținte foarte ambițioase de implementare”, afirmă la rândul ei Ioana Birta, CFO.
„În cadrul grupului nu este o raritate ca promovările să se facă intern, să se recunoască meritele. Combinația asta între umanitatea și apropierea de echipă și aprecierea oamenilor din echipă, împreună cu viziunea în care crede echipa și determinarea către atingerea acelor obiective și îndeplinirea acelei viziuni, din punctul meu de vedere este rețeta succesului”, adaugă Alexandra Șica, Investor Relations Manager.
