József Váradi, CEO-ul și unul dintre fondatorii Wizz Air, spune că în 2003, când încerca să construiască noua companie aeriană, piața din Europa Centrală și de Est era dominată complet de Boeing.
„În Europa Centrală și de Est era complet-complet o piață Boeing. Fiecare companie aeriană din regiune opera Boeing. Nu existau operatori Airbus.
Când te gândeai la mentenanță și la piloți, nici nu exista întrebarea ce ar trebui să operăm. Evident, trebuia să fim încă o companie Boeing”, a declarat József Váradi.
El spune că primul apel făcut după lansarea proiectului a fost către Boeing, însă răspunsul primit a schimbat complet direcția companiei.
„Primul meu apel a fost către Boeing. Le-am spus: avem nevoie de aeronave și trebuie să ne ajutați. Iar ei au spus că nu vom primi niciun avion Boeing.
Le-am spus: cum adică? Și mi-au răspuns: nu credem în business-ul vostru. Nu credem în planurile voastre de afaceri”, a declarat CEO-ul Wizz Air.
Potrivit lui Váradi, Boeing susținea deja SkyEurope, unul dintre competitorii regionali ai momentului, și considera că piața nu poate susține două companii low-cost de acest tip.
„Ne-au spus că și-au asumat deja un angajament față de SkyEurope și că nu cred că Europa Centrală și de Est poate susține două astfel de companii aeriene. Una deja zboară, noi o susținem, iar voi ați venit prea târziu la petrecere”, a spus Váradi.
CEO-ul Wizz Air afirmă că situația a fost influențată și de o relație personală tensionată cu reprezentantul regional Boeing din acel moment.
„Am realizat că liderul regional Boeing de atunci era un tip pe care eu îl concediasem de la MALÉV (n.red. compania aeriană națională a Ungariei). Nu mă plăcea din motive evidente și nici eu nu-l plăceam din motive evidente. Asta ne-a împins de la Boeing către Airbus”, a declarat acesta.
După refuzul Boeing, Váradi a început discuțiile cu Airbus, care l-a conectat cu una dintre cele mai mari companii de leasing din lume la acel moment, debis AirFinance, devenită ulterior AerCap. Un context neașteptat din America de Sud a deschis însă oportunitatea decisivă pentru Wizz Air.
„O companie aeriană din America de Sud, TACA, s-a prăbușit și a lăsat în urmă șase aeronave pentru debis AirFinance. Erau practic avioane noi, cu o vechime medie de aproximativ doi ani”, a spus el.
CEO-ul companiei de leasing a decis să ofere aeronavele noului proiect Wizz Air, chiar dacă modelul părea riscant pentru piața din Europa Centrală și de Est.
„Mi-a spus: m-am gândit la voi și cred că v-aș da aceste șase Airbus-uri. Iar eu mă gândeam: bun, dar ce facem cu piloții? Ce facem cu mentenanța? Era ceva complet nou pentru piață”, a declarat Váradi.
Soluția a venit printr-un parteneriat construit între Airbus, Lufthansa Technik și compania de leasing.
„Lufthansa Technik urma să ne ajute cu mentenanța, Airbus cu trainingul piloților, iar împreună am creat această abordare triunghiulară pentru a construi primul operator Airbus din Europa Centrală și de Est, practic din nimic”, a spus CEO-ul Wizz Air.
Váradi afirmă că sprijinul primit din partea marilor companii a devenit unul dintre elementele-cheie care au construit credibilitatea Wizz Air în fața investitorilor.
„Toți acești CEO și oamenii-cheie din companiile respective erau foarte mândri că creează ceva nou. Noi eram antreprenori și am transferat acest spirit antreprenorial către ei. Au devenit extrem de implicați și au simțit că au o datorie să nu ne lase să eșuăm”, a declarat el.
În primii ani, Wizz Air a funcționat inclusiv prin contracte bazate pe succesul viitor al companiei.
„În primele zile am contractat fiecare serviciu gratuit. Le spuneam: dacă avem succes, veți fi plătiți. Dacă nu avem succes, măcar ați încercat și ați avut experiența. Așa am reușit să mobilizăm resurse incredibile, energie incredibilă și o putere intelectuală mult peste capacitatea noastră reală”, a spus Váradi.
CEO-ul Wizz Air a explicat și cum a fost construit modelul ULCC (n.red. companie aeriană ultra-low-cost), care a definit ulterior strategia companiei. Potrivit acestuia, înainte de lansarea Wizz Air, a făcut un tur în America de Nord pentru a studia noile generații de companii aeriene care concurau operatorii tradiționali.
„Am mers la WestJet, la Calgary, la JetBlue în New York și la Southwest în Dallas ca să înțeleg cum operează aceste companii. Erau noua generație de companii aeriene care concurau operatorii tradiționali din SUA”, a declarat el.
Dintre toate modelele analizate, JetBlue a fost compania care l-a influențat cel mai mult.
„M-am simțit foarte apropiat de modelul JetBlue. Am văzut combinația dintre două lucruri: un model operațional foarte eficient și o propunere revoluționară pentru consumatori. Ei aveau Wi-Fi la bord și noi voiam să avem Wi-Fi la bord încă de acum 22 de ani”, a spus Váradi.
Planul nu a putut fi implementat în Europa din cauza limitărilor tehnice și a fragmentării pieței europene.
„A trebuit să realizăm că Europa nu este Statele Unite. Tehnic, pur și simplu nu puteai face asta, pentru că în Europa operezi între multe țări, în timp ce în SUA ai un singur contract și poți acoperi întreaga țară”, a explicat CEO-ul Wizz Air.
Váradi spune că eficiența operațională a fost prezentă în ADN-ul companiei încă din prima zi, chiar dacă modelul ULCC s-a rafinat în timp.
„Cred că eram foarte înclinați către eficiență operațională încă din prima zi. Dacă era deja acel model hardcore ULCC, probabil că a fost mai degrabă o evoluție. Dar voiam clar să ne diferențiem prin ceva nou pentru clienți”, a declarat el.
Potrivit șefului Wizz Air, obiectivul companiei a fost democratizarea zborurilor și reducerea costurilor la minimum.
„Noi spuneam că democratizăm transportul aerian. Le permitem oamenilor să zboare. Iar pentru a face asta aveam nevoie de un model operațional foarte eficient, cele mai bune aeronave, configurația maximă a avioanelor și cel mai mic cost unitar posibil”, a spus József Váradi.
Wizz Air a fost fondată în 2003, iar primul zbor al companiei a avut loc pe 19 mai 2004, pe ruta Katowice – Londra Luton.
Operatorul low-cost ungar a aniversat recent 22 de ani de la primul zbor și a devenit între timp unul dintre cei mai mari jucători din aviația low-cost europeană. Cu ocazia aniversării a lansat o campanie de mega-reduceri.
Flota companiei a ajuns la 262 de aeronave Airbus, dintre care peste 75% sunt modele A321neo, iar obiectivul este tranziția completă către familia „neo” până în 2029.
Wizz Air a transportat 68,6 milioane de pasageri în 2025 și operează în prezent o rețea de peste 1.000 de rute.
Compania vizează atingerea pragului de 80 de milioane de pasageri în 2026 și până la 1.200 de zboruri zilnice în perioadele de vârf.
Menținerea tarifelor scăzute rămâne unul dintre pilonii principali ai strategiei companiei, 40% dintre biletele Wizz Air fiind disponibile sub pragul de 40 de euro.
Operatorul este listat la London Stock Exchange sub simbolul WIZZ și operează una dintre cele mai tinere flote din Europa.
