Guvernul lui Viktor Orban a decis să se retragă Ungaria din CPI, afirmând că instanța a devenit "politică".
Actualul prim-ministru Peter Magyar, care l-a înlăturat pe Orban în urma alegerilor parlamentare de luna trecută, s-a angajat să oprească procesul de retragere și să mențină Ungaria în cadrul CPI.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în urmă cu mai bine de două decenii pentru a-i judeca pe cei acuzați de crime de război, crime împotriva umanității și genocid, scrie News.ro.
Guvernul lui Orban a anunțat retragerea în aprilie 2025, la scurt timp după ce prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sosit în Ungaria pentru o vizită de stat, într-o rară deplasare în străinătate, sfidând un mandat de arestare emis de CPI. Ungaria a respins ideea arestării lui Netanyahu și a calificat mandatul drept "nerușinat".
Legislația adoptată miercuri prevede: "În interesul păcii și securității internaționale și pentru protecția drepturilor omului, este... necesar ca cei care au comis cele mai grave crime internaționale să fie trași la răspundere în fața unui tribunal internațional".
Astfel, legea prevede că este necesar să se mențină participarea Ungariei la CPI.
Votul de miercuri a avut loc cu câteva zile înainte ca țara să fie pe punctul de a deveni singurul stat membru al UE care nu recunoaște competența tribunalului internațional. Luni, guvernul lui Magyar a înaintat parlamentului proiectul de lege, declanșând o procedură accelerată în urma căreia 133 dintre cei 199 de parlamentari au votat în favoarea acestuia.
Actul legislativ trebuie acum să fie promulgat de președinte, Tamás Sulyok, numit în era Orbán și pe care Magyar l-a îndemnat în repetate rânduri să demisioneze.
La începutul acestei săptămâni, organul legislativ al CPI a salutat planul Ungariei de a anula retragerea, descriindu-l ca fiind "esențial" pentru asigurarea răspunderii pentru cele mai grave crime din lume.
Această schimbare de direcție marchează o primă veste bună pentru instituția asediată. De la revenirea lui Donald Trump la putere în SUA anul trecut, administrația sa a lucrat constant pentru a împiedica activitatea curții cu sediul la Haga, impunând sancțiuni asupra a 11 dintre oficialii acesteia. Mai mulți judecători și procurorul șef s-au confruntat cu consecințele, de la carduri de credit anulate la conturi pe Amazon și Google care au dispărut, într-un context pe care un judecător l-a descris ca fiind un "atac direct și flagrant" asupra uneia dintre cele mai proeminente instanțe din lume.
Magyar a promis clar că partidul său, Tisza, va depune eforturi pentru a se asigura că Ungaria, membru fondator al tratatului CPI, nu se va alătura unor țări precum China, Israel, Rusia și SUA, care refuză să recunoască jurisdicția curții.
