Informațiille apar în cel de-al 14-lea Raport privind condițiile de locuit, publicat de Habitat for Humanity Ungaria, care a examinat impactul măsurilor de politică în domeniul locuințelor în perioada 2024–2025 și evoluția accesibilității locuințelor.
Potrivit cercetătorilor, 15-20% dintre copiii săraci care sunt clasificați în ultimele douăzeci la sută ale clasamentului de venituri, locuiesc în case fără baie, toaletă sau apă caldă, o treime din casele lor au pereți de chirpici, iar 26% dintre cei cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani locuiesc în locuințe supraaglomerate, arată Rador.
Jumătate dintre copiii săraci locuiesc în camere expuse poluării aerului din interior, cu încălzire individuală pe bază de combustibili solizi, adică unde folosesc doar lemn și hârtie pentru încălzire, iar mucegaiul pe pereți nu este ceva neobișnuit.
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că, deși nivelul de confort al locuințelor a crescut de la schimbarea regimului, sute de mii de familii locuiesc în imobile de slabă calitate, supraaglomerate, nu există utilități, iar peste un milion de gospodării au locuințe învechite, de exemplu, nu au încălzire centrală.
Peste 11% dintre gospodăriile din orașe și peste 7% din așezările mai mici condițiile de locuit au însemnat o povară excesivă, ceea ce înseamnă că au cheltuit peste 40% din venitul lor pe utilități.
Rata datoriei la utilități în cadrul populației totale a fost de 7% anul trecut, dar pentru cei care au câștigat mai puțin de 60 din venitul median (anul trecut fiind de 390 de mii de forinți net, n.red.), rata a fost mult mai mare, de peste 18%. În cele mai vulnerabile gospodării, de exemplu, cele care își cresc singure copiii sau cele care cresc mai mult de 3 copii, această rată este chiar mai mare, de peste 30%.
Din cauza acumulării restanțelor, 1.488 de persoane și-au pierdut locuințele anul trecut, 985 de locuințe au fost scoase la licitație, iar mai multe familii au fost evacuate din 503 locuințe, care au aparținut administrațiilor publice locale, sau au fost proprietăți private.
Numărul persoanelor care își pierd locuințele este mult mai mare, deoarece datele nu îi includ pe cei care au fost evacuați din locuințe de către proprietari sau proprietari de locuințe sociale fără executare silită.
În ultimii zece ani statul nu a oferit sprijin normativ reglementat la nivel central pentru reducerea costurilor de întreținere a locuințelor.
Administrațiile locale asigură asistență financiară pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a locuinței, respectiv sprijin extraordinar, ceea ce nu reprezintă o soluție substanțială și durabilă.
Cercetătorii au mai menționat că politica guvernamentală în domeniul locuințelor sprijină accesul la proprietăți, ceea ce nu îi ajută din punct de vedere social pe cei aflați în situații dificile.
Accesul la proprietate asupra unei locuințe este, de asemenea, îngreunat, deoarece a contribuit la creșterea drastică a prețurilor imobiliare, prețul de achiziție al locuințelor din Ungaria crescând cel mai mult din întreaga Uniune Europeană.
Nominal, prețurile locuințelor s-au triplat în ultimii 15 ani, iar în primul trimestru al acestui an, prețul mediu pe metru pătrat al locuințelor vechi din Budapesta a fost de aproximativ 1,2 milioane de forinți, o creștere a prețului cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Din cauza prețurilor ridicate, accesul la locuințe devine din ce în ce mai dificil chiar și pentru clasa de mijloc, iar cei aflați în nevoie socială sunt complet excluși de la soluțiile de locuințe durabile.
Programele la scară largă, care nu sunt bazate pe nevoi, cum ar fi Home Start și Programul de reabilitare a locuințelor din mediul rural, impun o povară de sute de miliarde asupra bugetului, în timp ce sunt inaccesibile sau ineficiente pentru gospodăriile afectate de sărăcia locativă.
Și nici 95% din cele aproximativ 1.000 de miliarde de forinți planificați de stat în 2026 pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit, nu sunt direcționate către cei care se află în situații dificile, ceea ce înseamnă că majoritatea subvențiilor se adresează persoanelor cu situații financiare mai bune.
Pentru cei care nu primesc subvenții de stat, accesibilitatea creditelor pentru locuințe a scăzut semnificativ. Între timp, numărul celor ale căror rambursări ale creditelor contractate pentru achiziționarea unei locuințe, depășesc 40% din venit, este în continuă creștere.
Potrivit experților, este nevoie de o schimbare urgentă în politica de locuințe, de fapt ei pledează pentru elaborarea unei strategii naționale privind condițiile de locuit, pentru introducerea unei definiții a „locuințelor accesibile” care să includă prețul de achiziție, costurile de întreținere și de închiriere, precum și pentru crearea unui cadru legal pentru furnizorii de locuințe publice și pentru extinderea subvențiilor, pe baza nevoii.
