Dacă Curtea de Justiție a UE va da curs acestui aviz juridic, Ungaria ar trebui să dea înapoi banii primiți, relatează POLITICO.
Curtea de Justiție a UE (CJUE) examinează o plângere a Parlamentului European potrivit căreia Comisia și-a încălcat propriile reguli atunci când a deblocat fondurile pentru Ungaria, în decembrie 2023, bani care fuseseră reținuți din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Deputații europeni acuză Comisia de oportunism politic, argumentând că decizia a fost luată în ajunul unui summit crucial al liderilor UE, la care blocul era disperat ca premierul ungar Viktor Orbán să coopereze și să fie de acord cu trimiterea de ajutor către Ucraina.
Avizul juridic al avocatului general Tamara Ćapeta - de anulare a deciziei Comisiei de a debloca fondurile - îi va ghida pe judecători în pronunțarea hotărârii finale, care va fi comunicată în câteva luni, scrie News.ro.
Avocații generali nu sunt judecători, ci consilieri juridici care asistă instanța în cazuri complicate sau fără precedent.
Avizul vine într-un moment delicat, premierul Viktor Orbán fiind în urmă în sondaje înaintea alegerilor din aprilie.
Liderii UE au evitat cu fermitate, timp de câteva luni, să ia măsuri împotriva Budapestei sau să facă declarații prea critice la adresa prim-ministrului, Comisia și diplomații fiind de acord că orice presiune asupra lui Orbán ar fi fost folosită în campania electorală.
Avizul juridic „nu este ceea ce aveam nevoie” atât de aproape de alegeri, a declarat un diplomat al UE, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi liber.
Comisia a refuzat să comenteze avizul consilierului juridic.
Nici Orbán nu a comentat hotărârea la sosirea sa la summitul liderilor UE din zona rurală a Belgiei.
„COMISIA DATOREAZĂ O EXPLICAȚIE”
Avizul lui Ćapeta afirmă că Bruxelles-ul a aplicat „incorect” propriile cerințe privind statul de drept atunci când a transferat fondurile, înainte ca reformele guvernului maghiar să fi fost aplicate în totalitate.
Ea a mai spus că executivul european a nu a efectuat „o evaluare adecvată a reformelor referitoare la independența” Curții Supreme din Ungaria și la numirea membrilor Curții Constituționale din Ungaria – două aspecte cheie pe care Parlamentul European a afirmat că CE nu le-a abordat în mod corespunzător.
Avocatul general a criticat, de asemenea, Comisia pentru lipsa de transparență, afirmând că aceasta nu a furnizat argumente adecvate pentru decizia de deblocare a fondurilor. „Comisia datorează o explicație nu numai Ungariei, ci și cetățenilor UE în general”, se arată într-o declarație a Curții.
Cu toate acestea, avocatul general nu a susținut acuzațiile Parlamentului potrivit cărora Comisia ar fi făcut abuz de putere.
RECUPERAREA BANILOR
René Repasi, europarlamentar german și profesor de drept european la Universitatea Erasmus din Rotterdam și la Universitatea din Geneva, a declarat că o anulare ar însemna că executivul Ursulei von der Leyen ar trebui să „solicite înapoierea banilor”.
„Dacă Ungaria nu restituie banii, Comisia poate reduce alte plăți la care Ungaria are dreptul, cu suma pe care Ungaria este obligată să o restituie”, a spus Repasi.
Când va fi pronunțată, hotărârea Curții va stabili un precedent în ceea ce privește amploarea puterii discreționare a Comisiei în evaluarea încălcărilor statului de drept de către țările UE, în special în contextul Regulamentului privind dispozițiile comune (CPR), care stabilește condiții stricte referitoare la drepturile fundamentale și independența judiciară pentru plata fondurilor UE.
Comisia s-a apărat în cadrul unei audieri din octombrie 2025, afirmând că „etapele” tehnice specifice prestabilite privind abordarea problemelor legate de independența judiciară au fost îndeplinite în mod oficial de Budapesta și, prin urmare, Comisia a trebuit să elibereze fondurile.
Însă avizul avocatului general susține argumentul avocaților Parlamentului, potrivit cărora Comisia ar fi trebuit să adopte o viziune mai largă asupra deficiențelor sistemice ale statului de drept în Ungaria și că a evaluat în mod incorect îndeplinirea obiectivelor reformei judiciare.
Eurodeputatul ecologist Daniel Freund a declarat că avizul avocatului general „a fost o mustrare dură pentru Comisie. Dacă instanța va urma acest raționament în hotărârea sa finală, aceasta va marca o victorie pentru statul de drept în Europa”, a punctat Freund.
El a adăugat că avizul „confirmă ceea ce Parlamentul European denunță de mult timp: eliberarea a 10 miliarde de euro către guvernul ungar a fost ilegală și motivată politic. Prin acțiunile sale, Comisia și-a pus în joc propria credibilitate. Fondurile UE trebuie acordate numai atunci când beneficiarul respectă legea, valorile europene și statul de drept. Ne așteptăm ca Comisia Europeană să respecte aceste principii în viitor. Trebuie să înceteze să se lase manipulată de autocrați precum Viktor Orbán”, a transmis europarlamentarul.
"UE vrea să vă ia reducerile la facturi și a 13-a și a 14-a pensie!" - Orban sperie votanții cu marketingul fricii înainte de alegeri
Viktor Orbán le-a transmis alegătorilor că Bruxelles-ul ar lua totul de la familiile, tinerii și pensionarii ungari, aceasta e miza alegerilor din 12 aprilie.
Orban, aflat în urma partidului de opoziție Tisza în sondaje, recurge la marketingul fricii pentru a-și crește ratingul polic.
Liderul ungar le-a transmis alegătorilor, fără nici o dovadă, că UE ar vrea să le ia a 13-a și a 14-a pensie sau reducerile la facturile de utilități, arată Rador.
Totul – susține Orban – pentru a plăti banii necesari apărării Ucrainei.
Viktor Orban are ca principal subiect de campanie lupta cu UE și cu Ucraina. Considerat calul troian al Rusiei în UE și NATO, Viktor Orban e într-o poziție politică fără precedent.
Sondajele de opinie realizate de institute independente și de opoziție arată că partidul său se clasează în spatele partidului Tisza condus de Peter Magyar – pentru prima oară de la revenirea la putere a lui Orban în urmă cu aproape 16 ani.
În ultimele patru alegeri legislative, coaliția la putere - Fidesz-KDNP - a obținut o ”supermajoritate” de două treimi, care i-a permis lui Viktor Orban să impună adoptatrea unor legi și modificări consituționale care-i consolidează controlul asupra acestei țări din Europa Centrală cu 9,5 milioane de locuitori.
Un campion al ceea ce numește democrație ”iliberală”, Orban, în vârstă de 62 de ani, a primit susținerea unor lideri străini de dreapta și extremă dreaăta - între care premierul italian Giorgia Meloni și premierul israelian Benjamin Netanyahu, care i-au transmis mesaje difuzate în timpul unui Congres Fidesz, sâmbătă.
Un avocat și un fost diplomat la Bruxelles, Magyar, în vârstă de 44 de ani, a gravitat mult timp pe orbita lui Viktor Orban.
El a irupt în prim-planul scenei politice ungare la începutul lui 2024, denunțând corupția și clientelismul Guvernului, în urma unui scandal cu privire la grațieri prezidențiale acordate complicelui unui pedofil condamnat.
în pofida unor campanii de denigrare, popularitatea sa a crescut neîncetat de atunci, cu ajutorul muncii de teren a unor mici structuri răspâmdite mai peste tot în Ungaria, denumite ”Insule Tisza”.
Afișând poziții împotriva imigrației și mai dure decât ale lui Orban, el a schițat o politică externă prooccidentală, promițând să depună eforturi pentru a transforma Ungaria într-un aliat loial al NATO și UE și criticând China și Rusia.
Potrivit unor sondaje recente, în afară de Fidesz și Tisza, Partidul Patria Noastră (MHM, extremă dreapta) are șanse să intre în Parlament, iar toate celelalte formațiuni, inclusiv Coaliția Democtratică (DK, stânga) sunt creditate cu scoruri sub pragul de 5%.
