Comisia Europeană a aprobat, vineri, un sprijin bugetar de 14,35 milioane de euro acordat Republicii Moldova, pentru susținerea reformei Poliției, a luptei împotriva corupției și a spălării banilor, precum și pentru modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice.
Potrivit Comisiei, asistența financiară din partea UE va contribui la realizarea reformelor “atât de necesare” care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.
"Pachetul de asistență adoptat astăzi este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă”, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.
Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.
Comisia și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară.
În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară.
Contextul noului pachet de asistență UE
Suma de 14,35 milioane de euro acordată vineri corespunde plăților aferente sprijinului bugetar care vor consolida următoarele trei programe:
Sprijin pentru reforma sectorului energetic: cu sprijinul furnizat de UE în cadrul acestui program, Republica Moldova a realizat progrese importante în ceea ce privește apropierea legislativă în sectoarele energiei electrice, gazelor naturale și eficienței energetice/energiei din surse regenerabile, în conformitate cu Acordul de asociere UE-Moldova. În ceea ce privește interconectarea cu rețelele energetice ale UE, construcția gazoductului strategic Ungheni-Chișinău a progresat, deși într-un ritm lent. De asemenea, la sfârșitul anului 2018, au fost semnate și ratificate cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și cu Banca Europeană de Investiții acordurile de împrumut pentru interconectarea rețelelor de energie electrică între Moldova și România. Lucrările pregătitoare inițiale au fost demarate cu sprijinul UE.
Sprijin pentru reforma poliției în Republica Moldova: Acest program UE a sprijinit proiecte-pilot privind poliția de proximitate, în Chișinău și în alte orașe. De asemenea, toate inspectoratele de poliție au fost echipate cu o rețea securizată de comunicații vocale și de date, care este utilizată în prezent pentru a facilita activitățile polițienești bazate pe informații. În al treilea rând, Ministerul Afacerilor Interne a înființat, în cadrul poliției, unități anticorupție și de combatere a spălării banilor, care să promoveze principiul toleranței zero față de corupție în rândul forțelor de poliție.
Sprijin pentru reforma politicii finanțelor publice: cu sprijinul furnizat de UE în cadrul acestui program, Republica Moldova a făcut progrese în privința modului de gestionare a finanțelor publice și și-a sporit transparența pregătirii bugetului. De exemplu, autoritățile au îmbunătățit accesul publicului la informațiile bugetare prin elaborarea unui Buget pentru cetățeni. Acestea au optimizat, de asemenea, controlul și raportarea cheltuielilor și au consolidat gestionarea datoriilor. La rândul său, Curtea de Conturi a luat măsuri pentru a îmbunătăți eficacitatea auditurilor sale și a asigura o supraveghere mai strictă a execuției bugetare.
