Uniunea Europeană a lansat deja 14 "pachete" de sancțiuni împotriva Rusiei de la invazia acesteia în Ucraina în 2022, dar aceste măsuri destinate să slăbească "mașina de război" a Kremlinului nu au dat rezultatele scontate, întrucât Moscova le ocolește recurgând la un întreg arsenal de tertipuri, consemnează miercuri France Presse într-o analiză pe această temă.
Creșterea economică a Rusiei este cu siguranță în scădere, dar în continuare peste 4%, dovadă, potrivit Kremlinului, că sancțiunile occidentale nu funcționează. Guvernul rus a anunțat luni o creștere cu 30% a bugetului apărării pentru anul viitor, arată Agerpres.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
"Sancțiunile sunt eficiente doar atunci când coaliția aflată la originea lor este suficient de mare", explică Guntram Wolff, cercetător la Institutul Bruegel și profesor de economie la Universite liberă din Bruxelles.
Or, suntem departe de așa ceva. Cu China, India sau alte țări din așa-numitul "Sud global" în afara ecuației, devine "foarte dificil" să fie luate sancțiuni eficiente, subliniază expertul citat într-un interviu pentru AFP.
Țările occidentale au decis să interzică exporturile către Rusia de produse tehnologice care ar putea fi utilizate la fabricarea de arme, cum ar fi microprocesoarele.
Dar aceste sancțiuni au fost eludate de Moscova foarte rapid datorită complicității unor țări terțe precum China, Turcia, Emiratele Arabe Unite (EAU) și mai multe foste republici sovietice din Asia Centrală, cum ar fi Kazahstanul.
"Ingeniozitatea" rușilor pentru a se aproviziona este "considerabilă", recunoștea recent David O'Sullivan, emisarul special al UE pentru sancțiuni.
Exporturile europene către Turcia au crescut, de exemplu, cu 38% între al treilea trimestru din 2021 și al treilea trimestru din 2023, potrivit unui studiu al Institutului Jacques Delors (cu sediul la Paris) privind eficacitatea sancțiunilor UE. Mai important, exporturile Turciei către Rusia s-au majorat cu 72% în aceeași perioadă.
Uniunea Europeană a refuzat până acum să "pedepsească" țările vinovate, preferând să acționeze prin canale diplomatice.
"Trebuie să spun că prefer întotdeauna ca țările terțe cu care avem relații să găsească o soluție proprie", a explicat O'Sullivan.
"Mă tem că uneori diplomația nu este suficientă, trebuie luate și măsuri mai stricte", a replicat săptămâna trecută la Bruxelles Vladislav Vlasiuk, consilierul președintelui ucrainean pentru sancțiuni. El a profitat de ocazie pentru a prezenta responsabililor europeni și publicului larg câteva exemple de tehnologii "made in Europe" găsite în fragmente de obuze sau de rachete rusești pe câmpul de luptă.
Europenii caută soluții, impunând o serie de constrângeri întreprinderilor europene care fabrică produse sensibile sau susceptibile să fie utile industriei ruse de armament. A fost impusă bunăoară o clauză care interzice orice reexportare către Rusia a "know-how-ului" companiei.
Dar punerea în aplicare a acestor măsuri nu este o sarcină deloc simplă, constată AFP.
"La un moment dat, pierzi controlul asupra produsului pe care îl vinzi. Este vorba de natura însăși a modului în care funcționează o întreprindere și trebuie să acceptăm aceasta", a recunoscut Sullivan.
Europenii vor să extindă la filiale clauza care interzice toate reexporturile către Rusia, dar "să fim sinceri, există rezistență" din partea companiilor, a recunoscut oficialul citat.
"Întreprinderile europene s-au angajat să pună în aplicare sancțiunile și să combată eludarea lor. Dar pentru a face acest lucru ele au nevoie de direcții clare și adecvate", a remarcat BusinessEurope, lobby-ul întreprinderilor de la Bruxelles, intervievat de AFP.
Or, aceasta trece prin amenințarea clară cu sancțiuni financiare dacă întreprinderile nu joacă după reguli, afirmă Guntram Wolff, coautor al raportului Institutului Bruegel asupra modalităților de îmbunătățire a eficienței sancțiunilor împotriva Rusiei.
El sugerează de asemenea ca responsabilii de la Bruxelles să se inspire din "legislația foarte strictă impusă sistemului financiar pentru a combate spălarea banilor sau terorismul".
Sistemul financiar internațional a fost constrâns să pună în aplicare proceduri eficiente de monitorizare și control care au "redus într-o anumită măsură" această infracțiune, susține Guntram Wolff.
Sancțiunile nu sunt cu siguranță 100% eficiente, dar au cel puțin meritul de a face "mai dificilă, mai lungă și mai costisitoare" pentru Rusia achiziționarea produselor de care are nevoie pentru industria sa de armament, concluzionează David O'Sullivan, citat de AFP.
