El a anunțat că Moscova nu și-a revizuit în scădere cerințele și că vrea să păstreze controlul celor cinci regiuni ucrainene a căror anexare a revendicat-o - Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
În afara Crimeei, anexate în 2014, și ocupării aproape a întregii regiuni Lugansk, Rusia nu controlează în totalitate niciuna dintre celelelate regiuni ucrainene. Moscova nu contolează capitalele regiunilor Zaporojie și Herson, scrie News.ro.
Kremlinul cere de-acum garanții de securitate în favoarea Rusiei, după ce liderii europeni s-au angajat să apere Ucraina împotriva Rusiei în viitor - inclusiv prin mijloace militare.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Moscova nu va accepta ca ”Kievul să semneze acorduri de pace și să înceapă apoi să le saboteze”.
Ucraina nu a comis niciun act de agresiune împotriva Rusiei, scrie Euronews.
Peskov a anunțat totodată - în mod fals - că un reprezentant al NATO a sosit în Ucraina și s-a infiltrat în Guvernul ucrainean”. ”declanșând” războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Reprezentanți ai NATO nu sunt membri ai Guvernului ucrainean și nu fac parte din instituții ucrainene, scrie Euronews.
Forțe ale Alianței Nord-Atlantice nu au fost prezente în Ucraina nici înainte și nici după invazia la scară mare a Rusiei, în februarie 2022, scrie postul penauropean.
Kremlinul a anunțat tot marți că Rusia probabil nu va participa la un eventual armistițiu de Crăciun.
Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat luni, la Berlin, ca Rusia să-și întrerupă atacurile în timpul sărbătorilor de la sfârșitul anului, un lucru care poate conduce la negocieri în vederea unui armistițiu.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul susține ideea unui armistițiu, inclusiv în privința atacurilor vizând infrastructirilor energetice, în perioada Crăciunului.
Însă Moscova a respins această idee.
”Noi vrem pace. Nu vrem un armistițiu care să dea Ucrainei un răgaz să se pregătească apoi de război”, a declarat Dmitri Peskov.
”Noi vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele și să ne garantăm interesele”, a subliniat el.
PROGRESE DUPĂ REUNIUNEA DE LA BERLIN
În urma negocierilor de la Berlin între Ucraina și Statele Unite, Volodimir Zelenski a anunțat că progrese semnificative au au fost relizate, după primele negocieri directe pe care le-a purtat cu emisarii președintelui american Donald Trump Steve Witkoff și Jared Kushner.
El a notat că negociatorii americani au au avut ”numeroase reuniuni cu Vladimir Putin în Rusia” înainte să se întâlnească cu oficiali de la Kiev.
”Am vrut mereu ca această echipă să vină în Ucraina, dar eram pregătit ca, dacă acest lucru nu funcționa din diverse motive, să avem o discuție lungă și să încercăm să ne înțelegem”, a declarat el.
Volodimir Zelenski a apreciat că echipa lui Trump ”a auzit” Ucraina și pozițiile Kievului, pe care le va prezenta acum Rusiei.
”Pentru ca să fiu cinsitit, nu știu cum vor percepe agresorii asta”, a adăugat el.
ZELENSKI SALUTĂ ÎN PARLAMENTUL OLANDEZ ”CELE MAI INTENSE ȘI ȚINTITE NEGOCIERI DE PACE”
Din Germania, Volodimir Zelenski s-a dus marți în Olanda, unde a declarat, în Parlament, că este vorba despre ”cele mai intense și mai țintite negocieri de pace” de la începutul lui 2022.
”Americanii vor o încheiere rapidă. Calitatea în această rapiditate este importantă pentru noi. Dacă rapiditatea și calitatea se întâlnesc, noi o susțienm deplin”, a declarat președintele ucrainean.
El a anunțat că Kievul își va finaliza partea de documente ”azi (marți) sau mâine (miercuri)”.
”Apoi, Statele Unite vor participa la consultări cu Rusia, în zilele următoare, urmate de consultări cu președintele american”, a anunțat Volodimir Zelenski.
”Apoi, echipele noastre de negociere se vor reuni în Statele Unite, poate chiar în acest weekend. După această reuniune.vom vedea ce este potrivit să facem și vom lua în calcul o reuniune a liderilor, cel puțin cu președintele american”, a anunțat el.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ MOSCVOVA RESPINGE PLANUL?
Moscova a anunțat în mai multe rânduri că cerințele sale cu privire la Ucaina și la orice eventuală soluționare a conflictului rămân aceleași.
Negocierile între Statele unite și Ucraina de la Berlin au fost criticate larg și respinse de către Moscova.
Kremlinul continuă să insiste asupra faptului că nu va opri războiul împotriva Ucrainei atât timp cât ”cauzele profunde” ale conflictului nu sunt soluționate.
Potrivit Moscovei, acestea sunt aspirația Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană (UE) și la NATO, o presupusă încălcare de către NATO a angajamentelor pe care și le-a asumat de a nu se extinde către est, o presupusă discriminare de către Guvernul ucrainean a minorității ruse și ceea ce Vladimir Putin numește o ”denazificare” a Ucrainei.
Kremlinul a folosit aceste argumente penttru a justifica invazia la scară mare a Ucrainei în februarie 2022, fără să prezinte vreodată nicio probă a acestor acuzații.
Aceste pretenții ale Moscovei, incluse în proiectul inițial în 28 de puncte al planului de pace, includeau o amnistiere a forțelor ruse de toate actele comise de la începutul invaziei ruse.
Potrivit tuturor părților la aceste negocieri, proeictul a fost modificat și cuprinde pozițiile Kievului și Bruxellesului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski aprecia luni că, dacă Rusia respinge în întregime acest ultim proiect al planului, Statele Unite ”își vor consolida sancțiunile și vor furniza armament suplimentar, mai ales sisteme de apărare aeriană și armament cu rază lungă de acțiune”.
”Cred că este vorba despre o cerere rezonabilă. Logica este clară. Dacă americanii sunt pregătiți să dea garanții de securitate Ucrainei și să aplice măsuri puternice în cazul în care Putin le încalcă, cu ce diferă acest lucru de a cere garanții, dacă el refuză să pună capăt războiului?”, a declarat el.
Rusia și-a intensificat recent atacurile terestre și aeriene, țintind infrastructura energetică a Ucrainei.
Potrivit Misiunii ONU de Supravegherea Drepturilor Omului în Ucraina, cel puțin 226 de civili au fost uciși, iar alți 952 au fost răniți în întreaga Ucraină, în noiembrie, în atacuri rusești.
Utilizarea de către armata rusă a unor rachete puternice cu rază lungă de acțiune și a unor drone în zone urbane dens populate se află la originea a peste jumătate dintre victimele civile, potrivit Misiunii ONU.
Atacurile nocturne implică adesea sute de drone și rachete.
”Milioane de familii îndură în prezent perioade prelungite fără electricitate, fără căldură și fără apă, dificultăți care se agravează pe măsură ce zilele se scurtează, iar temperaturile scad”, subliniază Misiunea ONU.
Potrivit unui ultim sondaj, realizat în perioada 26 noiembrie-13 decembrie de către Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), 63% dintre ucraineni se declară pregătiți, în continuare, să sufere războiul atât timp cât este necesar.
