Conform proiectului de lege, Moscova va avea dreptul legal de a trimite trupe în străinătate pentru a proteja cetățenii ruși care sunt arestați, anchetați, judecați sau abuzați în orice fel de către state străine, instanțe internaționale și organizații din care Rusia nu face parte.
"Justiția occidentală s-a transformat într-o mașinărie represivă menită să reprime deciziile care nu sunt în acord cu cele impuse de oficialii europeni. În aceste circumstanțe, este important să facem totul pentru a ne proteja cetățenii aflați în străinătate", a declarat Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat a Rusiei., scrie News.ro
Putin are la dispoziție 14 zile pentru a promulga proiectul de lege.
Moscova și-a justificat parțial invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 prin necesitatea de a proteja ucrainenii vorbitori de limbă rusă, pe care îi consideră compatrioți. Kremlinul a susținut că Kievul le-a încălcat drepturile de ani de zile și continuă să ceară restabilirea limbii ruse și a Bisericii Ruse în Ucraina la nivel de stat, ca parte a oricărui acord de pace.
Kievul consideră că noua legislație normalizează expansionismul rus. "Această decizie poate fi descrisă în două cuvinte: anarhie agresivă", a declarat pentru POLITICO purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tîhi. "Acordându-și dreptul nelimitat de a folosi forțele de ocupație ruse în afara țării sub pretextul presupusei protejări a cetățenilor ruși, Putin admite efectiv că agresiunea a devenit norma politicii de stat ruse", a comentat oficialul ucrainean.
Anul acesta, diverse agenții de informații europene au etichetat Rusia drept o amenințare directă la adresa NATO și a Occidentului.
Oficialii din domeniul apărării și parlamentarii din UE se tem că Kremlinul ar putea considera următorii doi ani ca fiind momentul ideal pentru a testa angajamentul Occidentului față de alianța militară. Această fereastră va rămâne deschisă atât timp cât Donald Trump se află la Casa Albă, iar Europa nu reușește să-și consolideze capacitatea militară, potrivit a trei politicieni din UE care au cunoștințe directe despre discuții, intervievați de POLITICO la începutul acestei luni.
Luna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că țările baltice ar putea deveni următoarea țintă a Moscovei dacă Ucraina nu primește suficient sprijin.
Deși avertismentul respectiv a fost respins ulterior de Estonia, noul proiect de lege al Dumei a fost perceput la Kiev ca o confirmare a "militarizării în continuare a politicii ruse", a declarat Tîhi. "Actuala componență a Dumei de Stat a Federației Ruse a decis să rămână în istorie ca o fabrică de legalizare a aventurilor politice, a ocupației și a terorii", a comentat el.
Putin i-a înlocuit pe guvernatorii a două regiuni de frontieră cu Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin i-a înlocuit pe guvernatorii a două regiuni de la granița cu Ucraina afectate de ripostele Kievului, a anunțat Kremlinul.
Guvernatorii regiunilor Briansk și Belgorod, Aleksandr Bogomaz și Viaceeslav Gladkov, au condus aceste regiuni de frontieră pe tot parcursul ofensivei ruse în Ucraina.
Potrivit TASS, cei doi au demisionat.
Vladimir Putin l-a numit pe un general care a luptat în Ucraina, Aleksandr Șuvaev, în funcția de lider interimar al regiunii Belgorod, iar pe Egor Kovalciuk în cea de șef interimar al regiunii vecine Briansk, având deja întâlniri de lucru la Kremlin cu ei.
Alegerile pentru posturile de guvernator au fost stabilite pentru data de 20 septembrie.
