În total, legile ruse trec prin trei lecturi.
Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, Andrei Kartapolov, a declarat că proiectul de lege va asigura protecția drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale rușilor, precum și ale organizațiilor ruse „împotriva încălcărilor ilegale din străinătate”, scrie News.ro.
În nota explicativă la proiectul de lege se menționează că acesta a fost elaborat „în scopul protejării drepturilor cetățenilor Federației Ruse în cazul arestării, reținerii, urmăririi penale sau a altor forme de persecuție a acestora”. Este vorba despre măsurile luate de instanțele din alte țări, precum și de organele judiciare internaționale pe care Moscova nu le recunoaște („a căror competență nu se bazează pe un tratat internațional al Federației Ruse sau pe o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în cadrul exercitării competențelor prevăzute la capitolul VII din Statutul ONU”, se menționează în text).
Proiectul de lege a fost depus la Duma de Stat după ce NATO și servicii de informații europene avertizaseră deja în numeroase rânduri cu privire la o posibilă pregătire a Rusiei pentru un conflict cu una sau mai multe țări ale alianței.
În vara anului 2025, șeful serviciului de informații german BND a avertizat asupra riscului de provocări în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, iar șeful Statului Major General al Franței, generalul Fabien Mandon, a îndemnat la pregătirea pentru o confruntare cu Rusia în următorii 3-4 ani.
Potrivit experților Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), „faza zero” a unei astfel de pregătiri în Rusia a început deja: se reorganizează districtele militare, se creează baze la granița cu Finlanda, iar în Europa se înregistrează sabotaje, bruiaj GPS și alte provocări.
Șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a declarat că proiectul de lege va asigura protecția drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale rușilor, precum și ale organizațiilor ruse „împotriva încălcărilor ilegale din străinătate”.
Kremlinul acuză România că a devenit punct central de operațiuni NATO anti-ruse în Marea Neagră
Nikolai Patrușev, consilier al președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și președinte al Colegiului Maritim, acuză Franța și Marea Britanie de piraterie navală în Canalul Mânecii, împotriva vaselor rusești, și spune că România a devenit punct central de operațiuni ostile Rusiei din partea NATO în Marea Neagră.
Transportul petrolului rusesc prin Canalul Mânecii a fost pus sub escortă militară, după ce Moscova acuză tentative de blocare a rutelor comerciale de către state occidentale. În paralel, Rusia indică România drept punct-cheie al infrastructurii NATO în Marea Neagră.
„Pentru a ne proteja navele de acțiuni cu caracter pirateresc din partea forțelor navale britanice și franceze, am început escortarea petrolierelor rusești prin Canalul Mânecii”, a spus Nikolai Patrușev, consilier al președintelui Rusiei, întru-n interviu acordat Rossiyskaya Gazeta.
Potrivit acestuia, decizia Londrei de a permite interceptarea navelor comerciale rusești reprezintă o încercare de control asupra rutelor maritime și este comparabilă cu „tradițiile piraterești” ale trecutului. Ca reacție, Rusia a trimis nave militare pentru a însoți petrolierele în tranzitul prin Canalul Mânecii.
„Statele Unite, Marea Britanie, Franța și aliații lor încearcă să obțină controlul asupra principalelor comunicații maritime”, a spus Patrușev, adăugând că Moscova va răspunde prin măsuri diplomatice și operaționale.
În același timp, oficialul rus acuză NATO că își extinde infrastructura militară în regiunea Mării Negre, folosind România ca punct central de operațiuni.
„Alianța continuă să creeze o infrastructură antirusă în direcția Mării Negre, folosind România ca bază”, a spus Patrușev.
Acesta susține că principalele riscuri din regiune sunt generate de Ucraina, pe care o acuză că a minat zona și că utilizează drone maritime pentru a controla traficul naval.
Potrivit declarațiilor sale, mine desprinse din zona porturilor ucrainene ar fi ajuns în apropierea coastelor Turciei, Bulgariei și României.
„Serviciile speciale ucrainene, cu sprijin informațional și coordonare din partea NATO, lovesc infrastructura maritimă civilă și flota comercială a Rusiei”, a spus oficialul rus. Patrușev mai afirmă că state din nordul Europei, inclusiv Finlanda și țările baltice, permit tranzitul dronelor către Rusia, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o implicare directă în atacuri asupra teritoriului rus.
În același interviu, acesta a criticat și evoluțiile din Asia, susținând că Japonia își extinde capacitățile militare și se îndepărtează de statutul de stat cu rol exclusiv defensiv.
