Liderul de la Kremlin a renunțat inclusiv la tradiționala conferință de presă susținută la finalul deplasărilor externe, semn interpretat de analiști drept o încercare de a evita întrebările privind lipsa unor progrese concrete.
În cadrul întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, cei doi lideri au semnat o declarație comună în care au cerut dialog în criza iraniană și au condamnat atacurile Statelor Unite și ale Israelului. De asemenea, au fost parafate aproximativ 20 de acorduri bilaterale în diverse domenii, arată Adevărul.
Totuși, principalul obiectiv al Moscovei, respectiv obținerea unui acord pentru extinderea exporturilor de petrol și gaze către China, a rămas fără rezultat clar.
Nu a fost anunțată nicio înțelegere privind construcția gazoductului „Forța Siberiei-2”, proiect strategic prin Mongolia pe care Rusia îl consideră esențial după pierderea pieței europene. Kremlinul susține că există „o înțelegere de principiu”, însă partea chineză a evitat să ofere detalii sau termene concrete.
În schimb, Putin a insistat că Rusia poate garanta Chinei „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” cu hidrocarburi și cărbune, într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz afectează fluxurile globale de energie.
La Beijing s-au aflat și conducătorii gigantelor energetice rusești Gazprom și Rosneft, semn că discuțiile economice au avut o miză importantă. Cu toate acestea, China pare să continue politica de negociere prudentă, profitând de dependența tot mai mare a Rusiei de piețele asiatice.
După declanșarea războiului din Ucraina și reducerea drastică a importurilor europene de energie rusească, China și India au devenit principalele destinații pentru exporturile Moscovei.
Pe plan politic, Rusia și-a reafirmat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și pentru reunificarea cu Taiwanul. În schimb, Beijingul a reiterat poziția conform căreia „rădăcinile conflictului” din Ucraina țin de extinderea NATO către granițele Rusiei.
Vizita a inclus și discuții despre relația cu administrația americană. Kremlinul a confirmat că Putin și Xi au abordat modalități prin care Moscova și Beijingul ar putea coopera mai eficient cu Washingtonul, în contextul recentei deplasări în China a președintelui american Donald Trump.
Putin, care l-a numit în repetate rânduri pe Xi Jinping „prieten”, este așteptat să revină în China în luna noiembrie, la summitul APEC Summit, unde ar putea avea o nouă întâlnire cu Donald Trump.
Rusia este deja cea mai mare sursă de țiței a Chinei, asigurând 20% din importurile acesteia. În același timp, China își ia o treime din necesarul de petrol și 25% din importurile de gaze din Golful Persic, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să treacă prin Strâmtoarea Hormuz, parțial închisă de la începutul războiului SUA-Iran, arată BiziDay.
Deficitul bugetar al Rusiei a crescut vertiginos în acest an pe fondul inflației galopante, al costurilor tot mai mari ale războiului împotriva Ucrainei și al unei scăderi cu 38% a veniturilor din exportul de energie. În acest timp, China și-a majorat cu 35% importurile de petrol rusesc, în timp ce comerțul total al celor două țări a crescut cu aproape 20% în aceeași perioadă, ajungând la peste 85 de miliarde de dolari.
