Grecia se confruntă cu impactul distrugător al furtunii Daniel asupra unuia dintre cele mai cunoscute exporturi ale sale: brânza feta, scrie Financial Times.
Aproximativ 40% din brânzeturile moi ale țării sunt fabricate din lapte de oaie și de capră produs în regiunea centrală a Tesaliei, care a fost măturată de inundațiile care au devastat recent mai multe țări mediteraneene. Fermierii greci au pierdut aproximativ 80.000 de capre și oi în urma dezastrului – iar menținerea în viață a animalelor supraviețuitoare este dificilă în condițiile în care hrana pentru animale este insuficientă, arată G4Media.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În timp ce fermierii se resimt din cauza distrugerii mijloacelor lor de trai, consecințele torenților au un impact și asupra industriei din regiune. „Cea mai mare lovitură este că mulți crescători din zonă spun că, după inundații, nu vor să se mai întoarcă la profesia lor”, a declarat Christos Apostolopoulos, președintele asociației producătorilor de lactate din Grecia.
Fermierii se așteaptă la pagube de milioane de euro în urma furtunii Daniel, cea mai gravă care a lovit țara în aproape un secol. În ziua de 7 septembrie, în doar 12 ore, a plouat aproape dublu față de cantitatea care cade de obicei în Atena într-un an.
În Grecia, 16 persoane au murit în urma inundațiilor. Aproximativ un sfert din terenurile folosite pentru agricultură și producție industrială din Tesalia au fost inundate – și probabil că nu vor mai fi fertile în anii următori – împreună cu sute de clădiri, iar multe poduri și părți din rețelele feroviare și rutiere ale țării au fost distruse.
„Toată lumea vorbește despre costul inundațiilor … în câteva luni, vor exista reacții în lanț [care vor duce] în special la prăbușirea micilor afaceri”, a declarat Yannis Karastergios, consultant agricol în zonă. În afară de pierderile de animale, el a spus că multe depozite nu au putut fi reparate, iar fermierii au pierdut tone de furaje.
„Ani de muncă grea au fost distruși în două zile”, a spus Karastergios. „Nu este ușor să refaci depozitele și să înființezi o turmă de la zero”.
Grecia produce aproximativ 140.000 de tone de feta pe an, exportând aproximativ 65% din producție.
„Producătorii se vor confrunta în curând cu o dilemă, deoarece vor avea mai puțină producție de lapte; ei vor trebui să aleagă unde să își trimită produsele”, a declarat Apostolopoulos, care estimează că producătorii de feta se vor concentra pe piețele de export. „Penuria va fi mai evidentă în Grecia”, a spus el.
Cea mai mare fabrică de feta din Grecia este Hellenic Dairies, care are sediul în Trikala, în nord-vestul Tesaliei. Aceasta a fost nevoită să se închidă timp de două săptămâni, deoarece apa și noroiul au acoperit utilajele, pagubele fiind estimate la 25 de milioane de euro. De atunci, fabrica a fost redeschisă.
Stelios Sarantis, directorul comercial al Hellenic Diaries, a recunoscut că întreprinderile mari, precum a sa, vor trebui să suporte o parte din pierderi. „În fiecare an, finanțăm crescătorii de animale”, a spus el. „De data aceasta, suma pe care o vom da va fi mai mare, nu avem altă opțiune”.
Prețurile la feta au crescut deja cu aproximativ 40% în ultimii doi ani din cauza inflației, ceea ce a dus la o scădere cu 10% a cererii locale. Pentru Sarantis, această scădere va fi suficientă pentru a preveni deficitul. „Va fi mai puțină feta în jur, dar nu cred că vor fi lipsuri.”
Un alt producător de feta, Nikolaos Bizios, de la Bizios Dairy Industry, a declarat că prețurile brânzei ar putea crește și mai mult dacă vor crește costurile cu hrana pentru animale. „Este o ecuație dificilă care trebuie rezolvată, deoarece culturile și fabricile cu hrană pentru animale au fost inundate”, a spus el.
În timp ce se conturează o imagine mai clară a costului total al pagubelor provocate de furtună, Comisia Europeană a declarat că Atena ar putea beneficia de o finanțare de urgență de până la 2,25 miliarde de euro, iar premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că economia puternică a țării o va ajuta să „reziste la costurile de reconstrucție”.
Grecia alocă o sumă suplimentară de 600 de milioane de euro la buget pentru a răspunde nevoilor imediate de finanțare cauzate de pagubele provocate de furtună. Mitsotakis a adăugat că un cont de rezervă special pentru dezastrele naționale va fi dublat începând de anul viitor, ajungând la 600 de milioane de euro, finanțat printr-o taxă de ocupare mai mare pentru hotelurile de lux.
Dar promisiunea de ajutor nu oferă prea multă consolare întreprinderilor agricole care au ajuns să nu mai aibă încredere în modul în care autoritățile gestionează calamitățile naturale.
Grecia a alocat 200 de milioane de euro pentru reconstrucția regională și prevenirea inundațiilor în regiuni precum Thessalia, atunci când a fost lovită de o furtună mai ușoară în 2020.
„Cineva trebuie să fie tras la răspundere; a cui a fost vina acestui dezastru și ce s-a întâmplat cu fondurile acordate în urmă cu câțiva ani care se presupune că ne-ar fi protejat de viitoarele furtuni?”, a întrebat Vasilis Patsialis, un mare producător de grâu și bumbac cu sediul în orașul Karditsa din vestul Tesaliei.
Acest sentiment de neajutorare se regăsește în întreaga regiune.
„Este a doua oară când suntem chemați să ne refacem turmele”, a declarat Fotis Patounis, președintele asociației crescătorilor de animale din Palamas, satul grecesc cel mai grav lovit de furtuna Daniel. „La inundația anterioară, animalele noastre s-au înecat și terenurile noastre au fost inundate, dar am reușit să supraviețuim”.
Pe lângă caprele și oile pierdute, localnicii trebuie să se confrunte acum cu pagube grave la casele lor și cu echipamente și utilaje agricole distruse. „Mulți dintre colegii mei îmi spun că nu au impulsul necesar pentru a o lua de la capăt”, a spus Patounis.
„De data aceasta, dezastrul ar putea fi ireparabil”, a adăugat el. „Mulți producători locali sunt gata să își părăsească satele și să se mute în orașe. Totul depinde de cât de mult ajutor le va oferi guvernul.”
