Pierderea apare în urma intensificării atacurilor Rusiei cu rachete și drone.
Conform unui acord menit să permită transportul cerealelor prin Marea Neagră pentru ambele țări, porturile din Odesa gestionează lunar transporturi de aproximativ șase milioane tone metrice. Atât Moscova, cât și Kievul au extins atacurile asupra surselor cheie de venituri, forțele ucrainene lovind infrastructura energetică rusească, inclusiv petroliere, iar Rusia a intensificat atacurile asupra porturilor de la Marea Neagră, arată Agerpres.
„Rusia a început să lovească sistematic infrastructura portuară, terminale și întregul lanț logistic de transport, folosind mereu rachete balistice. În medie, putem acum livra aproximativ patru milioane tone metrice de cereale pe lună”, se arată într-un raport.
În ultimul sezon agricol, Ucraina a fost responsabilă pentru aproximativ 6% din exporturile globale de grâu și aproximativ 11% din exporturile mondiale de porumb, ceea ce înseamnă că perturbările, dacă se extind, ar putea afecta piețele globale.
Deși porturile continuă să opereze, avertizează UAC, dacă intensitatea actualelor atacuri continuă și nu se efectuează lucrări de reparații, infrastructura va fi sever afectată în câteva luni.
Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că traderii au dificultăți logistice.
Datele de la căile ferate ucrainene arată că numărul automotoarelor cu cereale care se îndreaptă către porturile din Odesa a scăzut cu 11% în săptămâna 2 – 8 iulie, în timp ce exporturile au înregistrat un declin de 17%.
Analiștii de la firma de consultanță ASAP Agri spun că „reținerea generală” a proprietarilor de nave de a ajunge în porturile ucrainene pune presiune pe transportul cerealelor.
Transportul petrolului rusesc prin Canalul Mânecii a fost pus sub escortă militară, după ce Moscova acuză tentative de blocare a rutelor comerciale de către state occidentale. În paralel, Rusia indică România drept punct-cheie al infrastructurii NATO în Marea Neagră.
„Pentru a ne proteja navele de acțiuni cu caracter pirateresc din partea forțelor navale britanice și franceze, am început escortarea petrolierelor rusești prin Canalul Mânecii”, a spus Nikolai Patrușev, consilier al președintelui Rusiei, întru-n interviu acordat Rossiyskaya Gazeta.
Potrivit acestuia, decizia Londrei de a permite interceptarea navelor comerciale rusești reprezintă o încercare de control asupra rutelor maritime și este comparabilă cu „tradițiile piraterești” ale trecutului. Ca reacție, Rusia a trimis nave militare pentru a însoți petrolierele în tranzitul prin Canalul Mânecii.
„Statele Unite, Marea Britanie, Franța și aliații lor încearcă să obțină controlul asupra principalelor comunicații maritime”, a spus Patrușev, adăugând că Moscova va răspunde prin măsuri diplomatice și operaționale.
În același timp, oficialul rus acuză NATO că își extinde infrastructura militară în regiunea Mării Negre, folosind România ca punct central de operațiuni.
„Alianța continuă să creeze o infrastructură antirusă în direcția Mării Negre, folosind România ca bază”, a spus Patrușev.
Acesta susține că principalele riscuri din regiune sunt generate de Ucraina, pe care o acuză că a minat zona și că utilizează drone maritime pentru a controla traficul naval. Potrivit declarațiilor sale, mine desprinse din zona porturilor ucrainene ar fi ajuns în apropierea coastelor Turciei, Bulgariei și României.
„Serviciile speciale ucrainene, cu sprijin informațional și coordonare din partea NATO, lovesc infrastructura maritimă civilă și flota comercială a Rusiei”, a spus oficialul rus.
Patrușev mai afirmă că state din nordul Europei, inclusiv Finlanda și țările baltice, permit tranzitul dronelor către Rusia, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o implicare directă în atacuri asupra teritoriului rus.
În același interviu, acesta a criticat și evoluțiile din Asia, susținând că Japonia își extinde capacitățile militare și se îndepărtează de statutul de stat cu rol exclusiv defensiv.
În ansamblu, oficialul rus descrie o creștere a tensiunilor la nivel global, pe fondul disputelor din mai multe zone maritime, și susține că regulile tradiționale ale dreptului internațional sunt tot mai des ignorate.
