Potrivit unei estimări a CIA (Agenția Centrală de Informații a SUA, n. red.) recent dezvăluite, premierul ungar Viktor Orban a spus că SUA se numără printre primii trei adversari ai partidului său, Fidesz – afirmații evidențiind gravitatea unor mai vechi disensiuni între Washington și o țară membră NATO care și-a întărit tot mai mult relațiile cu Rusia și China, scrie Wall Street Journal.
Potrivit documentului CIA, care poartă data de 2 martie, faptul că Orban a inclus SUA printre principalii săi adversari cu ocazia unei reuniuni pe teme de strategie politică, din data de 22 februarie, constttuie o o creștere a nivelului de retorică antiamericană. Nota indică drept sursă de informație ambasada Statelor Unite, existând posibilitatea ca Statelor Unite să fi urmărit reuniunea partidului de guvernământ, arată Rador.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Orban nu a răspuns imediat cererii de a face un comentariu. Un reprezentant al ambasadei SUA din Budapesta nu a putut nici el să fie contactat în vederea unui comentariu.
Departamentul de Stat a declarat că Pentagonul și serviciile americane de informații examinează și fac o estimare a autenticității documentelor.
„Oficialii americani discută problema cu aliații și cu partenerii lor la nivel înalt, dorind totodată să îi asigurăm de hotărârea noastră de a ne autoproteja informațiile și fidelitatea acestora în cadrul parteneriatelor noastre în materie de securitate”, se arată în declarație. „Din principiu, anumite aspecte ale informațiilor, precum metodele de obținere a acestora, nu constituie un subiect pe care îl vom discuta vreodată în public”.
The Wall Street Journal nu a putut verifica independent autenticitatea documentelor dezvăluite, inclusiv a celui legat de constatările CIA, dar ele conțin suficiente detalii pentru a fi considerate credibile. O serie de oficiali din sectorul apărării au afirmat că, în opinia lor, unele documete ar putea fi autentice, deși unele dintre ele s-au dovedit a fi false.
După invazia Rusiei în Ucraina, Budapesta s-a arătat extrem de sceptică în privința priorităților occidentale, inclusiv în privința celor legate de reducerea dependenței de enegia rusească și de trimiterea în Ucraina a unor ajutoare de ordin militar. Totuși, retorica din cadrul reuniunii demonstrează amploarea îndelungatelor probleme ivite între Ungaria și SUA.
Aflat la Moscova, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat, marți, că a ajuns la un nou acord energetic cu Rusia, prin care Budapesta poate importa cantități de gaze rusești peste cele convenite în contractul pe termen lung, semnat anul trecut. De asemenea, Ungaria a criticat eforturile occidentale de a o convige să se înscrie în frontul comun împotriva Chinei – o țară pe care Budpaesta o “curtează” agresiv de ani de zile.
La începutul acestui an, șeful diplomației chineze, Wang Yi, a vizitat Ungaria în pofida faptului că Statele Unite s-au arătat tot mai îngrijorate de investițiile chineze în această țară. Wang s-a întâlnit cu premierul ungar, un premiier aflat acum la cel de-al cincilea mandat și care a guvernat Ungaria timp de o jumătate din istoria postcomunistă a țării.
Budapesta a fost prima capitală din Uniunea Europeană care a semnat cu Beijigul așa-zisul memorandum pe tema proiectului de infrastructură Belt and Road, un document prin care se finanțează o linie de cale ferată construită de chinezi, care să lege țara de Serbia.
Ungaria găzduiește cel mai mare centru al firmei Huawei Technologies Co. din afara Chinei, în pofida presiunilor SUA vizând interzicerea acestei companii tehnologice. După ce a scos din țară Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, o instituție acreditaată de SUA și finanțată de miliardarul liberal George Soros, Orban a acceptat să găzduiască Universitatea Fudan din Shanghai, al cărei campus studențesc va deveni prima universitate chineză din Uniunea Europeană.
Poziția Ungariei față de China a adus beneficii Budapestei. Anul trecut, compania chineză Contemporary Amperex Technology Co. Ltd. a anunțat că va construi la Debrețin, un oraș din estul Ungariei, o fabrică de baterii, proiectul urmând să coste 7 miliarde de euro, echivalentul a 7,5 miliarde dolari.
