Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul rușinos despre cum naționaliștii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun pe care Kievul și Varșovia îl fac în prezent împotriva Rusiei, relatează Reuters.
Șeful statului polonez a făcut această afirmație la marcarea a 79 de ani de la crimele din 1943 din Volânia, în Polonia ocupată de naziști, iar declarația reamintește de legăturile istorice complexe dintre Varșovia și Kiev, într-un moment în care invazia rusă din Ucraina i-a apropiat pe cei doi vecini, scrie Agerpres.
Polonia și-a deschis porțile pentru refugiații ucraineni, iar Duda a permis ca țara sa să fie folosită ca centru logistic pentru furnizarea de ajutor Ucrainei, în contextul în care aceasta duce un epuizant război de uzură cu Rusia.
Însă, în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului și alte fapte similare petrecute în Galiția de Est în 1944-1945 trebuie "spus ferm și clar" indiferent de orice și a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către milițiile naționaliste ucrainene.
"Nu a fost vorba și nu este vorba de răzbunare, de revanșă. Cea mai bună dovadă este perioada prin care trecem acum", a declarat Duda, făcând referire la cooperarea actuală dintre cele două țări împotriva Rusiei.
Chestiunea este una complexă pentru ucraineni, a spus el, din moment ce unii îi consideră pe membrii respectivelor miliții ca eroi ai rezistenței împotriva Uniunii Sovietice și ca simboluri ale luptei dureroase a Kievului pentru independența față de Moscova.
"Cei despre care știm că au fost criminali au fost de asemenea eroi pentru Ucraina, în alte perioade și cu un inamic diferit, și au murit deseori în mâinile sovieticilor, luptând cu o convingere profundă pentru o Ucraină independentă și liberă", a declarat Duda.
Ucraina nu a reacționat deocamdată la afirmațiile lui Duda, dar afirmațiile președintelui polonez s-ar putea să fie văzute ca nepotrivite în unele cercuri ucrainene, care consideră că încercările de a discuta astfel de evenimente acum fac parte dintr-o tentativă de inspirație rusă de a portretiza Ucraina ca o țară care are nevoie de denazificare, unul dintre obiectivele declarate ale invaziei ruse.
Parlamentul polonez a stabilit că respective crime, comise între 1943 și 1945 de Armata Insurgentă Ucraineană și de Organizația Naționaliștilor Ucraineni de sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocid.
Ucraina nu este de acord cu afirmația și deseori face referire la evenimentele de la Volânia ca făcând parte din conflictul dintre Polonia și Ucraina care a afectat ambele țări.
Istoricii polonezi spun că aproape 12.000 de ucraineni au fost de asemenea uciși în operațiuni poloneze de represalii.
