Partidul de guvernământ polonez Lege și Justiție (PiS) a avertizat că își va exercita dreptul de veto pentru a bloca inițiative ale Uniunii Europene, în cazul în care Comisia Europeană nu va debloca fondurile destinate Poloniei în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, relatează agenția EFE.
''Comisia Europeană și Uniunea Europeană lucrează în interiorul unor cadre și conform tratatelor care dau anumite prerogative fiecărei țări membre. Vom încerca să folosim toate posibilitățile prevăzute în tratatele UE (...) Acestea includ dreptul de veto, care poate fi folosit în mod strict sau mai amplu. Poate fi folosit pentru lucruri mai puțin importante, dar și pentru cele importante. Vom aplica tactica 'dinte pentru dinte' '', a declarat secretarul general al PiS, Krzysztof Sobolewski.
Conform Tratatului de la Lisabona, votul unanim al statelor UE este necesar pentru deciziile ce privesc politica externă comună, cooperarea polițienească, fiscalitatea, aderarea unor noi state la UE, securitatea și protecția socială, scrie Agerpres.
Polonia a mai amenințat cu exercitarea dreptului de veto, împreună cu Ungaria în anul 2020, când cele două țări au blocat bugetul multianual al UE după ce Comisia Europeană ceruse condiționarea accesării fondurilor europene de situația statului de drept.
Compromisul la care s-a ajuns atunci pentru aplicarea acestui mecanism de condiționalitate, intrat între timp în vigoare, a fost ca acesta să se aplice numai pentru încălcările ce afectează direct bugetul UE, să nu privească chestiunile societale (precum drepturile comunității LGBT) și să intre în vigoare numai după ce Curtea de Justiție a UE (CJUE) se va fi pronunțat asupra lui, decizia ulterioară a acestei instanțe fiind favorabilă Bruxellesului.
Declarația dată luni de Sobolewski urmează celei acordate săptămânalului Sieci de liderul formațiunii PiS, Jaroslaw Kaczynski, în care acesta a spus că Polonia nu mai trebuie să încerce să ajungă la un compromis cu Bruxellesul în disputa privind statul de drept.
''Cred că toată lumea poate vedea acum că obiectivul Comisiei Europene nu este să protejeze statul de drept, ci să-l destructureze în Polonia (...) Trebuie să le reamintim judecătorilor că trebuie să aplice legile poloneze și că singurul organ care poate evalua legile este Tribunalul Constituțional polonez'', a afirmat Kaczynski, contestând astfel din nou întâietatea dreptului european și a sentințelor CJUE în fața dreptului național și a deciziilor instanțelor naționale, un motiv major de dispută cu Bruxellesul.
Un alt motiv este legat de camera disciplinară pentru judecători creată de guvernul de la Varșovia. După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns cu aceasta în luna iunie la un acord ce prevede desființarea acestei instanțe, în schimbul aprobării de către Bruxelles a Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) polonez, programul european de relansare post-pandemie prin care Polonia poate accesa circa 36 de miliarde de euro.
Dar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat ulterior că, în ciuda dizolvării respectivei camere, încă nu există suficiente garanții care să protejeze judecătorii, anunțând prin urmare că Polonia încă nu poate accesa fonduri prin Mecanismul de redresare și reziliență al UE.
Polonia și Ungaria, țări conduse de guverne conservatoare pe care Bruxellesul le acuză că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunității LGBT, reformele în justiție sau contestarea întâietății dreptului european și a deciziilor Curții de Justiție a UE în fața dreptului național, sunt singurele state membre ale UE care, din aceste motive, încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie.
În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, deși fără să se elibereze fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat de Bruxelles.
