Investitorii care au fugit în masă din Turcia în ultimii ani din cauza politicii monetare neortodoxe promovată de președintele Erdogan ar putea dori să revină, arată cel mai recent raport al băncii Citi despre semnalele de redresare a economiei țării, transmite CNBC.
După mai bine de jumătate de deceniu de depreciere dramatică a monedei turcești, lira, erodare a rezervelor valutare și o politică monetară neortodoxă, economia Turciei are cicatrici, arată News.ro
Cifrele oficiale din aprilie arată că inflația în țara cu 85 de milioane de locuitori este de aproape 70%, turcii au dificultăți să-și permită bunuri de bază, iar lira a pierdut aproximativ 81% din valoarea sa față de dolar comparativ cu 2019.
Exercitând un control strâns asupra băncii centrale, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a refuzat în ultimii ani să majoreze dobânzile, numindu-le ”mama tuturor relelor” și insistând, împotriva ortodoxiei economice, că scăderea acestora este modalitatea de a reduce inflația - ceea ce a ajuns să realizeze contrariul.
Noile numiri în echipele economice și ale băncii centrale de acum aproximativ un an par dedicate inversării norocului Turciei, oricât de dureros ar fi procesul.
Banca centrală a supravegheat o creștere agresivă cumulativă a dobânzii, de 36,50 puncte procentuale între mai 2023 și ianuarie 2024. A crescut din nou dobânzile în martie 2024, până la nivelul actual de 50%.
Instituți a spus la acea vreme că ”o poziție monetară strictă va fi menținută până când se va observa o scădere semnificativă și susținută a tendinței de bază a inflației lunare”.
Iar investitorii iau în considerare această politică.
”Trecerea autorităților către normalizarea politicilor a stimulat interesul investitorilor pentru activele turcești”, potrivit unui raport al Citi.
Banca susține că performanța lirei turcești, precum și ale obligațiunilor suverane și corporative ale țării, vor fi determinate în primul rând de ”(i) succesul CBT în reancorarea așteptărilor, care va fi crucial pentru dezinflație și dedolarizare; (ii) o strategie clară de eliminare treptată a măsurilor de reglementare neconvenționale; și (iii) o consolidare fiscală credibilă, care va fi esențială pentru procesul de dezinflație și ajustarea contului curent”, au scris analiștii.
Efectuarea mișcărilor de politică corecte în aceste domenii va fi crucială pentru ”vizibilitatea macroeconomică, pentru stimularea sentimentului investitorilor și pentru atragerea de intrări de capital de înaltă calitate”, a spus banca.
În ceea ce privește ratele dobânzilor, autorii raportului au adăugat: ”Credem că CBT este pe calea politică corectă, iar politica monetară poate rămâne relativ strictă mai mult decât este anticipat în prezent de către piețe”.
În timp ce inflația din Turcia s-a accelerat până la aproape 70% în luna aprilie, în termeni anuali, unii economiști au remarcat că creșterea a fost de fapt puțin mai mică decât se așteptau, sugerând că presiunile prețurilor s-ar fi putut diminua din nou.
Mulți economiști consideră că inflația din țară va încetini în a doua jumătate a acestui an, dar nu se așteaptă la vreo reducere a dobânzii până în 2025.
Agențiile de rating reflectă acum ”normalizarea politicilor și îmbunătățirile fundamentale” pe care le face Turcia, se arată în raportul Citi, prognozând evaluări viitoare mai favorabile.
Totuși, având în vedere istoria adesea agitată a politicii turcești și imprevizibilitatea frecventă a conducerii sale, banca a adăugat: ”Credem că ratingul de credit al Turciei este în principal constrâns de riscurile sale instituționale și politice”.
