Trei sferturi dintre cele mai profitabile multinaționale străine sunt încă în Rusia, potrivit cercetărilor efectuate de grupul activist B4Ukraine, o coaliție de organizații ucrainene și internaționale ale societății civile.
La mai bine de 200 de zile de la invadarea Ucrainei de către forțele Federației Ruse, doar circa 110 companii au ieșit complet de pe piața rusă, în timp ce alte peste 1.100 de companii internaționale continuă să fie prezente în federație, fie continuându-și activitatea la scară mai redusă, fie având operațiunile suspendate temporar. Criticii susțin că prezența companiilor străine în Rusia nu face altceva decât să susțină financiar eforturile de război ale lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei și să faciliteze comiterea de masacre în țara atacată, arată G4Media.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cazul McDonald’s
Un material publicat de organizația de tip think tank Atlantic Council de la Washington afirmă că McDonald’s și-a deschis primul restaurant în Piața Pușkin din Moscova în ianuarie 1990, după ce a petrecut ani de zile luptându-se cu birocrația sovietică și deficiențele de afaceri, agricole și de marketing ale țării.
Până în luna februarie a acestui an, când trupele lui Putin au atacat Ucraina, McDonald’s și-a creat în Rusia un lanț de 847 de magazine, cu o forță de muncă de 62.000 de angajați.
Ca răspuns la atacul nejustificat împotriva Ucrainei și a sancțiunilor adoptate de Statele Unite, Uniunea Europeană și alte țări, McDonald’s a anunțat că își va închide toate locațiile din Rusia și va scoate afacerea la vânzare după 32 de ani de funcționare neîntreruptă.
În anunțul făcut, compania a explicat că „criza umanitară cauzată de războiul din Ucraina și mediul de operare din ce în ce mai imprevizibil au determinat McDonald’s să concluzioneze că continuarea deținerii afacerii sale în Rusia nu mai este sustenabilă și nici nu este în concordanță cu valorile McDonald’s.”
Analiștii au afirmat atunci că decizia luată de McDonald’s a fost un exemplu rar de atitudine bazată pe principii a unui brand global extrem de profitabil, deși pierderile suferite au fost uriașe, de circa 50 de milioane de dolari pe lună (compania americană a continuat să-i plătească pe pe cei 62 de mii de angajați până a fost cumpărată).
După ce McDonald’s a anunțat închiderea locațiilor sale, presa a relatat despre cozile lungi care s-au format în restaurantele și la serviciile la volan din Rusia. Mulți ruși au început să acumuleze și să vândă produse McDonald’s la prețuri exorbitante prin intermediul platformelor online. De exemplu, un thread Reddit a dezvăluit că un rus și-a umplut frigiderul cu burgeri McDonald’s înainte de închiderea restaurantului favorit.
În cele din urmă, lanțul rusesc de restaurante fast-food „Unchiul Vanya” – care are un logo ce seamană izbitor de mult cu simbolul firmei americane – a preluat golul lăsat de compania americană.
Rămase în Rusia
Cazul celor de la McDonald’s este însă departe de a fi unul general printre firmele străine, deși alte 1.000 de corporații multinaționale au anunțat în mod voluntar, imediat după declanșarea atacului forțelor lui Putin în Ucraina, că vor urma exemplul companiei americane de fast-food și vor părăsi Rusia. Multe au fost lăudate atunci pentru pentru poziția adoptată, mai ales că oprirea activității era văzută ca o tăiere a unor fonduri importante pe care Moscova le-ar fi folosit ca să-și susțină mașina de război.
La peste 200 de zile de la declanșarea invaziei însă, realitatea este că trei sferturi dintre cele mai profitabile multinaționale străine rămân în Rusia, conform cercetărilor efectuate de grupul activist B4Ukraine, o coaliție de organizații ucrainene și internaționale ale societății civile.
„Până în prezent, doar 106 companii au ieșit complet de pe piața rusă, în timp ce alte peste 1.149 de companii internaționale au rămas,” a afirmat fondatoarea WeAreUkraine.info, Natalia Popovich. „Publicul are impresia că majoritatea mărcilor internaționale majore au părăsit deja Rusia. În realitate, majoritatea companiilor care reduc și suspendă operațiunile o fac cu voce tare, în timp ce opt din zece companii care desfășoară afaceri la o anumită scară în Rusia au păstrat tăcerea despre asta,” a adăugat ea.
Potrivit pagini Leave-Russia.org, din cele peste 2.856 de companii străine din Rusia monitorizate, circa 112 au ieșit complet din Rusia, iar alte 1.106 și-au suspendat activitățile. Dintre cele care au ieșit se numără McDonald’s, Carlsberg, Societe Generale, Wella, Shell, Electrolux, PwC, Spar, KPMG, Starbucks, Deloitte sau Tchibo.
De asemenea, peste 489 de companii sunt în așteptare, având investițiile suspendate, în timp ce mai mult de 1149 continuă să opereze pe piața rusă, inclusiv Auchan, Metro AG, Globus, LeroyMerlin, Kia, Mitsubishi, Liebherr, UniCredit, Continental sau Phillips.
Din cele 50 de companii internaționale care au obținut cele mai mari venituri pe piața rusă în 2021, doar 12 au decis să părăsească Rusia după începutul invaziei Ucrainei. Încă șapte au optat pentru a-și continua activitatea ca de obicei, iar 31 și-au întrerupt unele operațiuni, dar au rămas în Rusia, trăgând de timp. Potrivit B4Ukraine, anul trecut, aceste 50 de companii internaționale au obținut venituri de 8,8 trilioane de ruble sau aproximativ 119 miliarde de dolari.
Companiile din cele mai profitabile industrii par mai puțin înclinate să se retragă din Rusia, susține coaliția de organizații civile. Acesta este cazul multinaționalelor cu cele mai mari câștiguri din sectorul auto (cu venituri totale de 36 miliarde de dolari în Rusia în 2021), alimente și băuturi (15 miliarde de dolari), companiile de tutun (14 miliarde dolari), cele din comerțul cu amănuntul (14 miliarde dolari) și firmele de electronice (13 miliarde de dolari).
În industria auto, opt producători de mașini, printre care Toyota, Mercedes-Benz, BMW, Hyundai, Komatsu, Nissan, Mitsubishi și Volvo, și-au oprit livrările către Rusia și și-au oprit producția. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a spus că pauza este permanentă. În schimb, companiile au oferit declarații vagi cu privire la posibilele date de repornire a fabricilor lor din Rusia și nu au promis să părăsească țara în întregime și să-și vândă activele de-acolo.
În industria de alimente și băuturi, în afară de McDonald’s și producătorul de bere Carlsberg, care au părăsit complet piața, șase firme mari continuă să facă afaceri în Rusia sub diferite forme și folosind diverse justificări. PepsiCo, Coca-Cola, Nestle, Mars și Danone și-au limitat operațiunile, dar continuă să lucreze în Federația Rusă.
Una dintre companiile cu cele mai mari venituri din industrie își extinde chiar prezența în Rusia. Producătorul de bere AB InBev Efes, un joint venture al belgienilor de la AB InBev și turcii de la Efes, care deține 30% din piața rusă de bere, a decis recent să mărească gama de mărci de bere pe care le produce în Rusia, în ciuda reacțiilor pe care le-a provocat pentru AB InBev și marca sa cea mai cunoscută – Leffe.
În industria electronicelor, niciuna din companiile Apple, Samsung, LG Electronics, Huawei și Bosch, cu venituri de 13 miliarde de dolari în Rusia în 2021, nu s-au retras încă în totalitate din Rusia, dar nici nu și-au anunțat decizia de a rămâne.
Toate cele cinci companii și-au suspendat unele operațiuni, inclusiv importul de mărfuri în Rusia, păstrând în același timp altele. Ele continuă să ofere servicii la scară completă sau limitată, angajează personal și țin birourile deschise, adică plătesc impozite din salarii către bugetul rus. Mai mult, unele companii, precum Samsung sau Bosch, operează fabrici în Rusia și nu au anunțat până acum planuri de a vinde aceste facilități.
Toate cele patru lanțuri străine cu cele mai mari câștiguri din industria comerțului cu amănuntul – Metro AG, Globus, Auchan și Leroy Merlin – își continuă activitatea în Rusia. În timp ce retailerul german Globus nu și-a explicat decizia de a rămâne în Rusia, restul companiilor își justifică prezența în zonă în principal prin necesitatea de a avea grijă de angajații lor ruși.
În ceea ce privește industria tutunului, doar două companii – British American Tobacco și Imperial Brands – au optat să plece din Rusia. Alte două companii – Philip Morris și Japan Tobacco International – și-au suspendat unele operațiuni, dar încă operează pe piața rusă. Potrivit Vox Ucraine, acești patru producători de tutun au plătit 7,8 miliarde de dolari în bugetul Rusiei în 2020, adică 12,6% din întregul buget militar al guvernului de la Moscova, respectiv 61,7 miliarde de dolari, pentru același an.
Finanțarea războiului lui Putin
Andrii Onopriienko, director adjunct de dezvoltare al cercetării politicilor la Școala de Economie din Kiev, a susținut că prezența continuă a companiilor multinaționale în Rusia îi permite Moscovei să continue războiul în Ucraina. „Rusia are nevoie de aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru a-și aproviziona forța de invazie cu soldați, echipamente și arme. Prin continuarea operațiunilor în Rusia, companiile internaționale permit efortul de război al Rusiei,” a afirmat expertul.
„Companiile care rămân plătesc impozite corporative și salariale guvernului rus, precum și salarii celor aproximativ 690.000 de angajați ai lor din Rusia. Nu sunt actori neutri în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei,” a explicat Andrii Onopriienko.
Potrivit expertului, „multe dintre companiile rămase în Rusia provin din democrații prospere ale căror guverne au promis un nivel ridicat de sprijin pentru Ucraina. Există 296 de companii americane, 245 germane, 107 franceze, 94 britanice și 97 japoneze care încă operează în Rusia la scară completă sau limitată.”
B4Ukraine a cerut firmelor străne să abandoneze cât mai curând piața rusă. „Plătind taxe la bugetul federal al Rusiei, (aceste firme) ajută indirect Kremlinul să finanțeze războiul împotriva Ucrainei – să plătească salariile soldaților, să cumpere echipamente militare și combustibil și să finanțeze producția de muniție și arme. Retragerea lor din Rusia ar fi cea mai serioasă lovitură asupra economiei acesteia și asupra capacității Kremlinului de a-și desfășura războiul împotriva Ucrainei,” a precizat B4Ukraine.
Pe lângă faptul că le solicită multinaționalelor să părăsească cât mai degrabă Rusia, organizațiile ucrainene solicită companiilor care desfășoară afaceri în Rusia să efectueze și propriile audite legate de drepturile omului.
„Analiza lanțului valoric dezvăluie că investițiile semnificative, operațiunile de joint-venture și serviciile de asistență ale companiilor multinaționale continuă în ritm rapid rapid, în special în industriile cu risc precum petrolul și gazele, bunurile de larg consum și serviciile bancare. Cele mai multe dintre acestea sunt aceleași companii care pretind că respectă Principiile directoare ale ONU pentru afaceri și drepturile omului (UNGP) și apelurile pentru verificări prealabile în domeniul drepturilor omului. Din păcate, verificarea este cea care lipsește,” a afirmat Richard Stazinski, director executiv al Heartland Initiative.
Sunt mai multe motive pentru care companiile străine nu s-au grăbit să părăsească piața rusă, cred experții. E vorba în primul rând de pierderile financiare masive, de investiții de miliarde care nu vor mai fi recuperate.
De asemenea, Atlantic Council a precizat că procesul de părăsire a Rusiei nu este ușor și poate duce la costuri majore pentru unele companii, inclusiv la posibilitatea naționalizării preventive a activelor de către statul rus. Un exemplu în acest sens implică un proiect de gaze de mai multe miliarde de dolari pe insula Sahalin din Oceanul Pacific.
„Rusia a preluat controlul asupra consorțiului internațional din spatele gigantului proiect de petrol și gaze naturale Sahalin-2, predându-l unei noi entități rusești care va da efectiv permisiunea Kremlinului legată de care investitori străini vor avea voie să-și păstreze părțile,” a raportat The Wall Street Journal. „Doi mari investitori japonezi în energie au spus că valoarea acțiunilor lor într-un proiect rusesc de gaze naturale a scăzut cu mai mult de jumătate (aproximativ 1 miliard de dolari) după ce un decret al lui Putin a amenințat că le va lua drepturile.”
Astfel de acțiuni ale autorităților ruse reprezintă o formă de „șantaj de expropriere,” a scris Mark Dixon, fondatorul Moral Rating Agency, într-un raport din iulie. „Așteptăm un tsunami de exproprieri sau concesii obținute prin șantaj în următoarele două luni.”
Situație delicată
Atlantic Council a afirmat că într-o lume globalizată, invazia rusă a Ucrainei a lăsat companiile internaționale într-o poziție extrem de delicată. Acestea „sunt criticate pentru că nu au ieșit de pe piața rusă și se confruntă cu perspectiva unei pedepse din partea Rusiei dacă încearcă să plece. Acest lucru poate explica de ce atât de multe firme și-au anunțat plecarea, dar apoi și-au întârziat sau și-au amânat ieșirile.”
Experții cred că, în ciuda provocărilor, companiile care rămân în Rusia „se pot aștepta la puțină simpatie și vor continua să se confrunte cu presiuni pentru a pleca.” Iar motivul este cât se poate de evident. „Prin ieșirea de pe piața rusă, multinaționalele pot aduce o contribuție importantă la definanțarea mașinii de război a lui Putin,” un element vital în eforturile de a pune capăt invadării nejustificate a Ucrainei. De aceea companiile care aleg să rămână în Rusia „trebuie să analizeze dacă costurile plecării sunt mai mari decât pagubele la adresa reputației lor prin ajutorul acordat la finanțarea unui război de genocid.”
„Continuarea operațiunilor în Rusia în căutarea profiturilor este o strategie mioapă și cu risc ridicat,” a declarat Valeriia Melnichuk, unul dintre co-fondatorii campaniei BoycottRussia. „Companiile prosperă datorită unei ordini internaționale bazate pe reguli – iar invazia Rusiei în Ucraina destabilizează aceasta complet. Singura modalitate de a asigura condițiile viitoare pentru prosperitate este de a definanța complet mașina de război a Rusiei.”
