Candidatul pro-Occident Stevo Pendarovski este noul președinte al Macedoniei de Nord după o campanie dominată de diviziuni privind schimbarea numelui țării care a deschis drumul fostei republici iugoslave către aderarea la UE și NATO, relatează The Guardian.
Comisia Electorală a informat că în urma numărării a 99,5% din voturi, 51,7% dintre acestea au fost pentru Pendarovski, candidatul coaliției aflate la guvernare, scrie News.ro.
Rivala sa, Goradna Siljanovska-Davkova de la partidul naționalist VMRO-DPMNE, a obținut 44,7% din voturi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Cei doi au avut rezultate apropiate în prima rundă a alegerilor de acum două săptămâni. Victoria este importantă pentru coaliția aflată la guvernare. care se așteaptă să înceapă discuțiile privind aderarea la UE în iunie și să devină al 30-lea membru NATO în 2020.
„Victoria acestui concept aduce un viitor republicii Macedoniei de Nord și este biletul nostru către Europa”, a declarat Pendarovski după aflarea rezultatelor.
Premierul Zoran Zaev l-a felicitat pe Pendarovski și a afirmat: „Începând de astăzi nimeni nu mai poate sta în calea progresului. Am demonstrat că suntem pregătiți pentru Europa”.
Johannes Hahn, Comisarul UE pentru dezvoltare, a asigura Macedonia de Nord de susținerea UE.
„Macedonia de Nord se poate baza pe susținerea continuă a UE în ceea ce privește perspectivele de aderare, răspunzând astfel aspirațiilor europene ale poporului macedonean”, a scris Hahn pe Twitter.
Grecia a cerut de zeci de ani ca fosta republică iugoslavă să își schimbe numele – care era înainte doar „Macedonia” – argumentând că această denumire implică faptul că macedonenii ar putea reclama o regiune din nordul Greciei cu același nume ca fiind a lor. Noua denumire a fost ratificată oficial în acest an.
Însă acordul continuă să creeze tensiuni printre cetățenii macedoneni și a fost principalul subiect de discuție în campania electorală.
Spre deosebire de Pendarovski, Siljanovska-Davkova, o profesoară universitară, s-a opus schimbării numelui deși ea este pro-UE. Ea a acuzat guvernul că nu a îndeplinit reformele economice necesare.
VMRO-DPMNE a acuzat guvernul că a încercat să influențeze alegerile prin mijloace ilegale: mită oferită votanților dar și amenințări.
Președintele are în mare parte un rol de protocoll în Macedonia de Nord, însă este comandantul forțelor armate și aprobă legislația propusă de parlament.
Prezența la vot a fost de 46,6%, fiind astfel peste limita de 40% pentru ca alegerile să fie valide.
