Trezoreria SUA a impus noi sancțiuni asupra unor bănci rusești, inclusiv Gazprombank și filialele sale internaționale, care au acum un impact semnificativ asupra economiei rusești și, implicit, asupra valorii rublei. Moneda rusească era deja în scădere, principalul motiv al acestei slăbiciuni fiind scăderea veniturilor din exporturi energetice și epuizarea rezervelor financiare pentru susținerea monedei. Evoluția trimestrială a rublei arată că acum este cel mai slab trimestru de după atacarea Ucrainei.
Rubla și-a accentuat scăderea ajungând azi la 107 RUB pentru un euro (108 ruble, după Kommersant), cel mai scăzut nivel al monedei rusești de după perioada în care Rusia a atacat Kievul.
Statele Unite au extins joi lista sancțiunilor împotriva Rusiei, incluzând 118 persoane și entități juridice asociate cu sectorul financiar, a anunțat Departamentul Trezoreriei SUA. Mai multe bănci rusești și filiale ale lor au fost supuse restricțiilor:
Gazprombank și cele șase subsidiare străine ale sale, inclusiv cele din Luxemburg, Hong Kong, Elveția, Cipru și Africa de Sud;
Banca Iturup;
Banca Populară Bratsk;
Banca Centrocredit;
Banca Kremlevsky;
Banca "DOM. Federația Rusă";
Depozitarul Specializat Independent SA;
Guta-bank.
Moneda rusească era deja în scădere, principalul motiv al acestei slăbiciuni fiind scăderea veniturilor din exporturi energetice și epuizarea rezervelor financiare pentru susținerea monedei.
Istoricul fluctuațiilor rublei
Evoluția trimestrială a rublei arată că acum este cel mai slab trimestru din istoria recentă a monedei rusești.
În trimestrul al treilea din 2020, rubla rusească s-a tranzacționat la un curs mediu de 85 RUB/EUR, marcând o depreciere semnificativă comparativ cu începutul anului. Această scădere a fost influențată de o combinație de factori economici și geopolitici, inclusiv impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale, scăderea prețurilor la petrol – o resursă crucială pentru Rusia – și sancțiunile internaționale impuse de statele occidentale.
În 2021, rubla și-a revenit ușor, tranzacționându-se în jurul valorii de 86 RUB/EUR în trimestrul al treilea. Această apreciere modestă a fost determinată de creșterea prețurilor la energie, în special la petrol și gaze naturale, pe măsură ce economia globală începea să se redreseze după criza pandemică. De asemenea, politicile restrictive ale Băncii Centrale a Rusiei, cum ar fi creșterea ratelor dobânzilor, au contribuit la stabilizarea monedei.
În 2022, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, rubla a atins cel mai slab nivel istoric de aproximativ 140 RUB/EUR în martie. Acest colaps a fost cauzat de sancțiunile severe impuse de statele occidentale, înghețarea rezervelor internaționale ale Băncii Centrale a Rusiei și retragerea companiilor internaționale din piața rusă. Cererea pentru ruble a scăzut drastic, iar investitorii au fugit spre monede mai stabile.
În mod surprinzător, rubla a cunoscut o revenire spectaculoasă, apreciindu-se până la 62 RUB/EUR în trimestrul al patrulea din 2022.
Această întărire a fost susținută de controlul strict al capitalului impus de Banca Centrală a Rusiei, precum restricțiile asupra schimburilor valutare, cerințele pentru exportatori de a converti câștigurile în ruble și prețurile record ale energiei care au generat fluxuri masive de valută în Rusia.
După această perioadă, rubla și-a reluat însă trendul descendent, înregistrând depreciere treptată în 2023 și 2024. Motivele principale includ scăderea veniturilor din energie, pe fondul embargourilor occidentale, și o economie internă slăbită de sancțiuni continue.
În plus, reducerea cererii externe de ruble a amplificat presiunea asupra monedei.
