Forintul a slăbit în mod constant de câteva săptămâni, fără un motiv real și serios, deoarece investitorii văd Ungaria ca pe un loc riscant din multe motive mărunte. O revenire și o întărire ar putea veni în septembrie, dar există și posibilitatea unei spirale negative. Banca centrală a promis recent că va proteja forintul, dar acum este inactivă: dacă ar interveni, probabil că nu ar face decât să se afecteze pe sine și forintul, transmite HVG.
Statele Unite au restricționat marți sever scutirea de vize pentru persoanele care sosesc din Ungaria, a relatat Politico marți dimineață, imediat după un comentariu al lui David Pressman, ambasadorul SUA în Ungaria. Ambasada a argumentat că infractorii și escrocii ar putea obține pașapoarte ungurești valabile din cauza programului simplificat de naturalizare. Ministerul de Interne a răspuns, invocând „răzbunarea lui Joe Biden” pentru faptul că Ungaria nu a făcut publice detaliile despre maghiarii din străinătate cu dublă cetățenie, arată G4Media.ro.
Greu de crezut că fără legătură cu vestea restricțiilor privind vizele, forintul a slăbit semnificativ față de euro, de la 387 la peste 390. Ulterior, s-a corectat din nou sub 390, dar nu s-a întărit prea mult, iar miercuri dimineață moneda europeană era încă cotată la peste 388,5 forinți.
Ungaria se simte în pericol
Restricțiile SUA privind vizele nu au niciun impact economic, astfel că nu ar trebui să afecteze fundamental cursul de schimb al forintului. Cu toate acestea, anunțul a venit ca o surpriză, iar optica deciziei nu este pozitivă.
În ochii investitorilor, Ungaria pare din nou mai riscantă.
Ungaria nu este oricum un loc dezirabil pentru investitori, așa că orice știre de acest gen contribuie la deteriorarea cursului de schimb al forintului și la subperformanța acestuia în raport cu alte monede din regiune”, explică Péter Virovácz, economist-șef la ING.
Forintul s-a prăbușit după anunțul privind restricțiile de viză, dar nu este o mișcare punctuală, cursul de schimb a slăbit în mod constant, fiind deja în scădere cu 5% față de a doua jumătate a lunii iunie.
Cea mai mare problemă este că nu există un motiv unic, bine definit pentru slăbirea forintului, nu există nimic care să fie indicat ca fiind o cauză, deci nu există niciun factor, niciun punct în care politica economică să poată interveni, spune Péter Virovácz.
În spatele slăbiciunii de tip tendință se află o combinație de mai mulți factori mai mici, în principal convingerile investitorilor cu privire la Ungaria și la economia maghiară, care adaugă treptat o primă de risc la forint.
Acest proces este probabil să fie întărit de faptul că, în mod istoric, moneda maghiară tinde să slăbească sau să prezinte oscilații mai mari decât de obicei în timpul verii – și, având în vedere tendințele din trecut, investitorii tind să stea departe de monedă până când văd o inversare de tendință. Acest lucru contribuie la slăbirea cursului de schimb.
Evoluțiile economice sunt pozitive
Între timp, nu există fapte macroeconomice, nu există evoluții economice sau mișcări de politică economică care să justifice performanța slabă a forintului, spune Virovácz. Nu este cazul ca reducerile dobânzilor de către Magyar Nemzeti Bank (MNB) să fie în spatele acestei tendințe. Ciclul de reduceri a început în aprilie, banca centrală a procedat într-un ritm previzibil, constant și bine comunicat, iar piața a anticipat de mult timp că rata de referință (rata dobânzii la facilitatea de depozit overnight) va scădea până la nivelul de 13% al ratei de bază până la sfârșitul lunii septembrie.
În plus, după cum a subliniat vicepreședintele Barnabas Virág după ultima reuniune a Consiliului monetar, evoluțiile economice sunt în rest pozitive, chiar mai pozitive decât se preconiza anterior: balanța externă se îmbunătățește, balanța de cont curent se îmbunătățește, iar inflația scade rapid. Toate acestea ar trebui, în principiu, să declanșeze o întărire a forintului.
Și, pe baza comunicării MNB, nu este realist să ne așteptăm ca aceasta să accelereze ritmul ciclului de reducere a ratei dobânzii pe baza unor evoluții mai favorabile decât cele așteptate – deși ar putea exista investitori care ar mai „juca jocul” pe piața valutară.
Problemele nu sunt noi
Există probleme, bineînțeles, dar acestea nu sunt noi și nu s-au agravat în ultimele săptămâni. Bugetul central din acest an nu este în formă bună, dar acest lucru este cunoscut de ceva timp și există încă probleme cu finanțarea deficitului și a datoriei publice. Nici fundamentele bugetului de anul viitor nu sunt stabile, dar acest lucru este cunoscut încă de la prezentarea proiectului. Îngrijorările legate de buget ar putea avea un rol în slăbirea forintului sub forma unei prime de risc, dar și aceasta este mai mult un sentiment, „nu o poveste fundamentală”, spune Péter Virovácz.
Situația este similară în jurul înghețării fondurilor europene. De fapt, Ungariei i se refuză în continuare accesul la fondurile UE din cauza disputei corupție-stat de drept, dar așa a fost până acum, iar UE nu a comunicat nimic nou în ultimele săptămâni. Desigur, este posibil ca unii investitori să devină neliniștiți pe măsură ce anul se apropie de sfârșit, iar răbdarea cu guvernul s-ar putea să se epuizeze.
Toți investitorii au „ceva de spus” despre Ungaria și se întăresc reciproc. De altfel, în timpul verii, sunt activi mai ales investitorii în căutare de profit pe termen scurt.
Situația va fi diferită în septembrie, când vor reveni investitorii cu poziții mai mari și pe termen mai lung.
Astfel de poziții se vor baza mult mai mult pe fundamente, după o analiză structurală, iar cum fundamentele sunt în ordine, este posibil ca forintul să înceapă să se întărească, probabil până la nivelul de 380 față de euro, dar nu poate fi exclus un nivel de 370. În septembrie, Moody’s va evalua datoria suverană a Ungariei, iar investitorii ar putea fi liniștiți dacă agenția de rating va menține perspectiva stabilă atașată ratingului.
În același timp, slăbirea actuală și îngrijorările legate de riscuri s-ar putea transforma într-o spirală descendentă – acest din urmă scenariu este mai puțin probabil, potrivit lui Péter Virovácz.
MNB, apărătorul inactiv al forintului
Este clar că banca centrală se află într-o poziție dificilă, după ce în ultimele săptămâni și luni a efectuat o pivotare a politicii, susținând în studii și declarații necesitatea unui curs de schimb stabil al forintului. În timp ce ani de zile a susținut anterior că nu are un obiectiv privind cursul de schimb și că deprecierea lentă a forintului susține creșterea economică, fiind de fapt binevenită.
Primul pas ar fi o intervenție verbală, adică banca centrală ar spune ceva despre îngrijorarea sa cu privire la cursul de schimb și ar fi pregătită să acționeze. Evident, acest lucru ar fi testat de piață, la care MNB ar trebui să răspundă cu acțiuni. Cu toate acestea, intervenția pe piața valutară nu este un instrument pe care banca centrală maghiară este obișnuită să îl folosească, iar opțiunile sale sunt limitate, având în vedere nivelul scăzut al rezervelor valutare în comparație cu alte regiuni.
Oprirea reducerilor de dobândă într-un ciclu de reducere a ratei dobânzii ar putea foarte bine să declanșeze un atac speculativ, moment în care banca centrală nu ar putea recurge decât la creșterea ratelor dobânzii.
În această conjunctură, interesul pe termen lung al băncii centrale ar putea să nu dicteze o reacție semnificativă la o slăbire a forintului, cu o piață mai puternică, avertizează Péter Virovácz, „ar putea fi o tactică mai bună să stăm deoparte” în această perioadă.
