În Ungaria, companiile străine se plâng din ce în ce mai des de încălcările masive ale legii de către autorități. Nici măcar proprietarii străini nu mai sunt imuni la exproprieri, relatează fr.de.
Din ce în ce mai multe companii străine din Ungaria denunță un sistem politic care vizează exproprierea lor. Se vorbește despre taxe speciale ridicate care afectează în mod discriminatoriu doar companiile străine, despre blocaje care le împiedică să se dezvolte, despre decrete care fixează prețurile și despre procurori care ordonă în mod neașteptat percheziții domiciliare ale angajaților companiilor străine. Toate acestea se întâmplă în Uniunea Europeană – care stă deoparte și nu face nimic, arată G4Media.ro.
Pentru acest articol, IPPEN.MEDIA a vorbit cu mai multe companii. Acestea aparțin unei game largi de industrii: Materiale de construcții, energie, telecomunicații, comerț alimentar, transporturi. Cele mai multe dintre ele au vrut să vorbească doar cu condiția ca numele lor să nu fie menționate ulterior. Multe altele au refuzat să comenteze în totalitate – de teama unor represalii din partea guvernului maghiar și de faptul că situația lor s-ar putea deteriora și mai mult.
Poveștile spuse de companii sunt similare în multe privințe. Multe dintre ele s-au aventurat deja în Ungaria după prăbușirea Uniunii Sovietice. Altele au venit în anii 2000, cu mult înainte ca țara să se transforme într-o democrație iliberală sub conducerea premierului Viktor Orbán. Au investit, au beneficiat de taxe scăzute și de forță de muncă ieftină – iar în schimb aceste companii au creat multe locuri de muncă. Astfel, Germania a devenit un partener economic foarte important pentru Ungaria.
Odată cu ascensiunea lui Orbán, la început nu s-au schimbat prea multe pentru companii. Și ele au observat o schimbare: mass-media au fost cumpărate de oligarhi și pseudo-naționalizate, sistemul judiciar a fost subminat, iar prietenii și familia lui Orbán au fost ridicați în poziții importante. Cu toate acestea, pentru investitorii străini, țara a rămas fundamental atractivă.
Ruptura a avut loc în 2021, la un an de la începutul pandemiei Corona. Orbán a exploatat acest lucru pentru un truc vechi: acum poate, chiar și în 2023, să guverneze prin decret starea de urgență. Guvernul poate prelungi starea de urgență fără aprobarea Parlamentului. Cam din această perioadă, lucrurile se vor înăspri și pentru companiile din Ungaria. A anunțat-o și Orbán însuși: Economia trebuie să fie în mâinile ungurilor. Ar trebui creați „campioni naționali”. Ponderea companiilor străine trebuie redusă, spune Orbán în mod public de mai multe ori.
Heidelberg Materials a început să vândă ciment în Ungaria încă din anii 1990. În 2022, grupul Dax a primit o ofertă de preluare, pe care a respins-o. În schimb, HeidelbergCement a primit o taxă minieră de 90%. Acum, filiala din Ungaria înregistrează pierderi. Prețurile pentru produsele din ciment sunt acum, de asemenea, practic stabilite de stat. Rămâne de văzut cât timp compania poate continua în această situație. „Dar suntem pregătiți să luptăm”, spune un manager al companiei.
Compania de energie E.ON a vorbit, de asemenea, despre aceste probleme. În mai 2023, directorul general al EON Hungaria, Guntram Würzberg, a vorbit pentru portalul maghiar Portfolio. Aceasta era pregătită să investească un miliard de euro în modernizarea infrastructurii din Ungaria, a declarat Würzberg la acea vreme – cu condiția să existe „condiții de investiție rezonabile și corecte”. Un purtător de cuvânt a declarat, la cerere, că existau „relații bune” cu guvernul.
Cu toate acestea, E.ON are probleme majore de care să se plângă. În 2022, de exemplu, EON a fost obligată prin decret să furnizeze energie electrică – „practic gratuit”, spune Würzberg – companiei siderurgice Dunaferr, aflată în dificultate economică. Pentru EON, acest lucru înseamnă acum pierderi în valoare de zece procente din veniturile sale anuale. Se pare că discuțiile privind o eventuală compensație nu au dus la nimic până în prezent.
Alte companii, care doresc să rămână anonime, au avut experiențe similare. Mai întâi a venit „oferta de preluare”, pe care au respins-o, apoi a început hărțuirea. Acestea sunt împiedicate să se dezvolte prin decrete de urgență. Se știe că unele companii au avut birourile și camerele private percheziționate de procuratură.
UE a ezitat prea mult timp cu Ungaria
Comitetul pentru Relații Economice în Europa de Est vede această evoluție cu îngrijorare crescândă. Din ce în ce mai multe companii și sectoare sunt afectate, spune acesta. Din cauza măsurilor luate de guvernul ungar – taxe speciale, blocaje, blocaje etc. – siguranța investițiilor în Ungaria este pusă în pericol pentru companiile germane, dar și pentru cele austriece, franceze, explică pentru IPPEN.MEDIA un responsabil pentru problemele Ungariei. „Multe companii își pun acum întrebarea: sunt dorit în Ungaria? Dacă da, pentru cât timp?”
Nu se întrevede o soluție. UE ar avea cea mai mare pârghie împotriva guvernului ungar. Însă rezistența europeană vine cu întârziere și cu greu: fondurile UE sunt parțial înghețate, iar procedurile de infringement sunt în curs de desfășurare. Dar este nevoie de timp.
O rezoluție a Parlamentului European din iunie afirmă: „Parlamentul este consternat de rapoartele privind intimidările, cum ar fi vizitarea de către poliția secretă a sediilor unor companii și alte metode menite să exercite presiuni”. Parlamentul mai scrie că „observă cu îngrijorare că un număr tot mai mare de companii ajung în mâinile oligarhilor maghiari”. Așadar, problema este bine cunoscută. Singura întrebare este: câte companii mai sunt lăsate în Ungaria înainte ca UE să ia măsuri eficiente?
