Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a început noul mandat de cinci ani cu puteri sporite și a prezentat un Guvern restrâns, în cadrul căruia i-a încredințat ginerelui său postul de ministru al Finanțelor, relatează AFP.
Erdogan, în vârstă de 64 de ani, a depus jurământul în Parlament, angajându-se să apere principiile Turciei laice fondate de Mustafa Kemal Atatürk și să-și îndeplinească sarcina în mod ”imparțial”, scrie News.ro.
Aflat la putere din 2003, mai întâi ca premier, iar apoi ca președinte, Erdogan a fost reales pe 24 iunie, obținând o victorie în alegerile prezidențiale încă din primul tur, cu 52,6% din voturile exprimate, cu mult în fața conctracandidaților săi.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
După ce a depus jurământul, Erdogan a depus o jerbă de flori la Mausoleul lui Atatürk, iar apoi a prezidat o ceremonie la palatul prezidențial, inaugurând o nouă eră în istoria modernă a Turciei, prin trecerea la sistenul prezidențial, în urma unei revizuiri constituționale adoptate prin referendum, cu o marjă mică, în aprilie 2017.
Salutând ”un nou început” al Turciei, el a promis, într-o aparentă încercare de a calma o societate extrem de polarizată, să-i servească pe toți turcii.
”Eu nu sunt doar președintele celor care au votat cu mine, ci al tuturor celor 81 de milioane” de turci, a declarat el.
GINERELE LA FINANȚE
Luni seara el a dezvăluit un nou Cabinet de 16 miniștri - față de 26 în prezent - dintre care cel mai vizibil este ginerele său, Berat Albayrak, căruia i-a încredințat portofoliul Finanțelor.
Ministerul Apărării a fost atribuit șefului Statului Major Hulusi Akar. Șeful diplomației în exercițiu Mevlut Cavusoglu a fost păstrat.
Căsătorit cu fiica maimare a lui Erdogan, Esra, Albayrak, în vârstă de 40 de ani, care ocupa din 2015 un post de ministru al Energiei, a cunoscut în ultimii ani o ascensiune fulminantă.
Nominalizarea sa la Finanțe are loc într-un context economic dificil, o inflație mare, o puternică depreciere a monedei naționale și un important deficit de cont curent - în pofida unei creșteri economice solide.
Piețele, care se tem de presiuni ale lui Erdogan asupra Băncii centrale, par că au primit rău nominalizarea lui Albayrak la Finanțe, iar lira turcă s-a depreciat cu 3,5% luni seara, la 4,7 TRY un dolar.
În afară de miniștri, Erdogan l-a numit în postul de vicepreședinte pe Fuat Oktay, un tehnocrat care a condus anterior Agenția turcă de gestionare a situațiilor de urgență (Afad).
Accesul lui Erdogan la această ”hiperpreședinție” are loc la aproape doi ani după o tentativă de lovitură de stat, pe 15 iulie 2016, a unor militari rebeli și urmată de vaste epurări în forțele armate, poliție și administrație și de arestarea sau destituirea a zeci de mii de persoane.
Ultimul val de epurări, anunțat duminică, a afectat aproximativ 18.000 de persoane, majoritatea militari și polițiști, care au fost destituiți printr-un decret-lege prezentat drept ultimul în starea de urgență instaurată imediat după puciul eșuat.
AUTOCRAȚIE INSTITUȚIONALIZATĂ
În noul sistem, postul de premier, ocupat de Binali Yildirim, a fost suprimat, iar șeful statului deține de-acum întreaga putere executivă și va putea să promulge decrete.
El îi va numi, de asemenea, pe șase dintre cei 13 membri ai Consiliului Judecătorilor și Procurorilor (HSK), însărcinat să desemneze și destituie personalul din sistemul judiciar.
”Esențialul puterilor va fi concentrat în mâinile sale, nu va mai exista premier și aproape nicio procedură de control și echilibru ale unei democrații liberale. Cu alte civinte, Turcia va fi o autcrație instituționalizată”, consideră Marc Pierini, un cercetător la Institutul Carnegie Europe.
În alegerile legislative care au avut loc în paralel cu alegerile prezidențiale, partidul islamo-conservator al lui Erdogan, AKP, a obținut 295 de mandate din 600 și controlează Parlamentul doar mulțumită unei alianțe cu ultranaționaliștii din MHP, cu 49 de aleși.
Numeroși experți se tem că această alianță ar putea să conducă la o înăsprire a politicii lui Erdogan în problema kurdă.
Lideri străini ca venezuleanul Nicolas Maduro și sudanezul Omar el-Béchir sau premierul rus Dmitri Medvedev au asistat la ceremonie, dar și președintele bulgar Rumen Radev și premierul ungar Viktor Orban.
