În micul sat Pereni din Republica Moldova, Nicolae Tronciu și-a lansat propria sa marcă de vin, în urmă cu patru ani, prin comercializarea în Europa, mai degrabă decât în Rusia, clientul tradițional al Republicii Moldova, o decizie care dă rezultate în contextul războiului din Ucraina, informează AFP.
Caracteristicile piețelor externe de interes pentru magazinele online din România, resursele umane în perioada post-pandemică, evoluția pieței forței de muncă în companiile implicate în comerțul electronic și multe alte teme vor fi prezentate la Conferința Profit.ro - DPD România Barometrul e-Commerce. Provocări în vremuri de criză.
Evenimentul, programat pentru 27 mai, la hotelul Marriott Bucharest Grand Hotel, cu sprijinul DPD și al Asociației Române a Magazinelor Online, va fi transmis în direct la PROFIT NEWS TV.
Detalii AICI
"Vând în principal în Europa, mai ales în România" explică acest agronom de profesie, a cărui vie este amplasată la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Ucraina, scrie Agerpres.
În vârstă de 71 de ani, Nicolae Tronciu, a cărui soție s-a născut într-un lagăr din Siberia unde părinții ei au fost deportați, este obișnuit cu bulversările geopolitice în această țară cu 2,6 milioane de locuitori care se numără printre cei mai mari 20 de producători mondiali de vin, grație unui climat propice.
"Tradițional, eram orientați spre piața rusească, însă acolo prețurile sunt mai mici...În UE poți cere un preț mai mare pentru vin dar acolo accentul se pune pe calitate. Viitorul este în Europa", spune Nicolae Tronciu.
Embargourile succesive impuse de Rusia în ultimele decenii, ca represalii la decizia autorităților de la Chișinău de a se apropia de UE, i-au determinat și pe viticultorii din țara vecină să se reorienteze și ei. Bruxelles-ul a accelerat această mișcare prin eliminarea taxelor vamale, pentru ca în 2014 să încheie cu Chișinăul un acord bilateral de liber schimb pentru produsele viticole.
Transformarea a fost una radicală, în 2021 Rusia a fost responsabilă pentru 10% din exporturile de vin ale Republicii Moldova , în scădere de la 80% la începutul anilor 2000, arată cifrele publicate de Ministerul Agriculturii din Republica Moldova. În paralel, anul trecut Republica Moldova a livrat 120 de milioane de litri către țările din Europa, față de 8,6 milioane de litri Rusiei.
"Înainte de embargoul rusesc din 2006, țara nu cunoștea termenul 'diversificarea pieței'. Astăzi exportă în fiecare an aproape 68 de milioane de sticle de vin în peste 70 de țări", subliniază Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Principalul producător de vin din Republica Moldova, Grupul Purcari, a adoptat chiar și o poziție politică împotriva influenței rusești cu un vin denumit "Freedom Blend".
"În 2014 am conceput "Freedom Blend", bazat pe trei soiuri de struguri din Georgia, Ucraina și Republica Moldova, Saperavi, Bastardo și Rara Neagră. Acest vin este un simbol al celor trei țări care se luptă pentru libertatea lor", spune Eugen Comendant, director de operațiuni la Purcari.
Grupul Purcari, care este votat la Bursa de Valori de la București, s-a remarcat și prin faptul că a oferit cazare gratuită pentru refugiații ucraineni în camere de hotel și sponsorizarea unei campanii publicitare împotriva războiului din Ucraina.
În ceea ce privește efectele invaziei rusești din Ucraina asupra activității Purcari, Eugen Comendant spune că este vorba de "un impact apropiat de zero", grație tranzacțiilor reduse cu Rusia. În schimb, piața ucraineană era în plină creștere și reprezenta 4% din vânzările Purcari, iar acum s-a prăbușit.
O altă problemă o reprezintă blocarea portului ucrainean Odesa, care a provocat "mari probleme logistice și ne-a complicat exporturile spre Asia", susține Eugen Comendant.
Chiar dacă în prezent traficul a fost redirecționat spre portul Constanța, sticle de vin cu o valoare de 750.000 de euro sunt în continuare blocate în portul ucrainean Odesa, a anunțat recent Guvernul de la Chișinău.
Cu toate acestea, principala provocare pentru producătorii de vin din Republica Moldova o reprezintă creșterea costurilor de producție, care ar urma să înregistreze în acest an un salt de 50%, estimează Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
"Cheltuielile noastre s-au dublat ca urmare a majorării prețurilor la energie, pesticide, îngrășăminte, și de exemplu a devenit mai greu de găsit cablul de oțel folosit la spalier, pentru care prețurile s-au triplat", confirmă și Nicolae Tronciu, care vinde între opt și zece tone de vin pe an.
În plus, Nicolae Tronciu suferă și de pe urma lipsei turiștilor, pe care obișnuia să îi primească. "Majoritatea erau ucraineni dar erau și câțiva ruși", spune Nicolae Tronciu, a cărui sală de degustare este acum goală.
