Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, spune că nu a folosit forța pentru a rămâne la putere deoarece acest lucru ar fi dus la un război civil cu „consecințe imprevizibile”.
Mihail Gorbaciov, acum în vârstă de 90 ani, încearcă să se justifice în fața nostalgicilor după Uniunea Sovietică la 30 de ani de la destrămarea fostului imperiu, unul dintre cele mai sângeroase din istorie.
Discursul ultimului lider sovietic este plin de regrete. El afirmă, de exemplu, că perioada dinainte de a-și anunța plecarea de la putere a fost una neagră pentru el, arată Adevărul.
„Acelea au fost zilele negre pentru Uniune și Rusia. Și zile negre pentru mine, deși nu mi-am pierdut cumpătul. Am semnat un decret privind demisia președintelui URSS, cred că nu aveam dreptul să acționez altfel”, a declarat Gorbaciov pentru agenția de presă TASS.
Mihail Gorbaciov a fost singurul președinte al Uniunii Sovietice, un post înființat în martie 1990 după patru ani de reforme - perestroika și glasnost - prin care s-a dorit impulsionarea unui imperiu muribund. Gorbaciov spune că nu s-a gândit nicio clipă să recurgă la forță pentru menținerea Uniunii Sovietice.
El enumeră două motive: „În primul rând, în acest caz aș fi încetat să mai fiu eu însumi. Și, în al doilea rând, o astfel de decizie ar fi presupus un conflict civil acut cu consecințe imprevizibile”.
Ultimul lider sovietic a denunțat din nou Acordul de la Belavejskaia Pușcea, din 8 decembrie 1991, prin care liderii de la acea vreme ai Belarusului, Rusiei și Ucrainei puneau bazele Comunității Statelor Independente și trimiteau URSS la lada de gunoi a istoriei. „Imediat după Acordul de la Belavejskaia, am făcut o declarație în care am subliniat că soarta unui stat multinațional nu poate fi determinată de voința liderilor celor trei republici. Această problemă ar trebui rezolvată doar prin mijloace constituționale. Am condamnat apariția grăbită a acestui document. El nu a fost discutat nici de populație, nici de Sovietele Supreme ale republicilor, în numele cărora a fost semnat”, a spus Gorbaciov, care și-ar fi dorit semnarea unui nou tratat unional.
Mihail Gorbaciov a demisionat din funcția de președinte al Uniunii Sovietic la 25 decembrie 1991. Uniunea Sovietică a dispărut oficial pe 31 decembrie 1991, după 69 de ani și o zi de existență.
Vladimir Fedorovski, fost diplomat sovietic și traducător pentru liderul sovietic Leonid Brejnev, este de părere că URSS s-a destrămat pentru că ultimul său Mihail Gorbaciov nu a vrut să facă război. Aleksandr „Iakovlev (cunoscut ca părintele glasnost, n. red.) mi-a spus că reacția președintelui sovietic îi amintea de destinul țarului Nicolae al II-lea la începutul Revoluției Ruse. El nu își dorea reproducerea unui război civil. A făcut o comparație mai recentă: imaginați-vă o Iugoslavie de o sută de ori mai mare și cu 30.000 de focoase nucleare”, dezvăluie Fedorovski într-un interviu acordat pentru „Le Figaro”.
Potrivit lui Fedorovski, destrămarea Uniunii Sovietice poate fi explicată printr-o „oarecare aliniere a planetelor cu mai multe fenomene politice și economice care s-au interpus”. „Andropov și-a imaginat că Gorbaciov ar fi urmat aceeași strategie ca Deng Xiaoping în China: ar fi permis deschiderea graduală a economiei păstrând în același timp controlul complet asupra politicii. (...) Dar administrația Gorbaciov a comis erori considerabile de gestiune economică. Au pierdut inițial controlul bugetar al țării adoptând legea întreprinderilor, care a permis șefilor de întreprinderi (primii oligarhi) să ia toată puterea asupra sectorului economic. (...) În același timp, liderii sovietici au subestimat tensiunile naționale, chiar naționaliste din interiorul URSS”, spune Fedorovski.
Conform unui sondaj publicat recent, 62% dintre ruși sunt nostalgici după Uniunea Sovietică. Unul dintre nostaligici este președintele rus Vladimir Putin, care a calificat prăbușirea Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”. Însă Putin face această afirmație pentru a da sens politicii sale neoimperiale, în care desconsideră voința altor popoare. De altfel, raportarea față de Uniunea Sovietică este total altfel în afara Rusiei, mai ales în Europa Centrală și de Est. Spre deosebire de Putin, Donald Tusk, fostul premier al Poloniei și președinte al Consiliului European, consideră dispariția Uniunii Sovietice drept o „binecuvântare”.
