NATO a transformat Vilnius într-o fortăreață apărată cu armament avansat pentru a-i proteja pe președintele american Joe Biden și pe ceilalți lideri ai alianței care se vor întâlni săptămâna viitoare la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei, acoperit cu sârmă ghimpată, cu aliatul Rusiei, Belarusul, relatează Reuters.
Șaisprezece aliați NATO au trimis în total 1.000 de soldați pentru a proteja summitul din 11-12 iulie, care va avea loc la doar 151 km de Rusia. Mulți dintre ei furnizează, de asemenea, sisteme avansate de apărare antiaeriană de care statele baltice nu dispun, arată news.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Ar fi mai mult decât iresponsabil ca cerul nostru să rămână neprotejat în timp ce Biden și liderii a 40 de țări sosesc aici", a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda.
Țările baltice - Lituania, Estonia și Letonia -, aflate cândva sub dominația Moscovei, dar care fac parte atât din NATO, cât și din Uniunea Europeană din 2004, cheltuiesc toate peste 2% din PIB pentru apărare, o proporție mai mare decât majoritatea celorlalți aliați din NATO. Dar pentru regiunea cu o populație totală de aproximativ 6 milioane de locuitori, această sumă nu este suficientă pentru a susține armate mari, pentru a investi în propriile avioane de luptă sau în apărare aeriană avansată.
Germania a desfășurat 12 vehicule lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru a intercepta rachete balistice și de croazieră sau avioane de război.
Spania a adus un sistem de apărare antiaeriană NASAMS, Franța trimite obuziere autopropulsate Caesar, Franța, Finlanda și Danemarca își trimit avioanele militare în Lituania, iar Marea Britanie și Franța furnizează capacități antidronă.
Polonia și Germania au trimis forțe pentru operațiuni speciale dotate cu elicoptere.
Alți aliați trimit echipamente pentru a face față oricărui potențial atac chimic, biologic, radiologic și nuclear.
LITUANIA VREA PROTECȚIE AERIANĂ PERMANENTĂ
Pentru președintele Nauseda, efortul aliat de a asigura siguranța aeriană în timpul reuniunii liderilor înseamnă că NATO ar trebui să instituie de urgență o apărare aeriană permanentă în statele baltice. "Ne gândim la ce se va întâmpla după încheierea summitului și vom lucra cu aliații pentru a crea o forță rotativă pentru o protecție aeriană permanentă", a declarat el reporterilor.
În satele de lângă granița cu Belarus, localnicii au declarat pentru Reuters că se simt în totală siguranță, în ciuda ofertei aliatului rus de a găzdui miliția privată rusă Wagner și a faptului că găzduiește arme nucleare rusești. "Credeți că Wagner sau Belarusul ar putea ataca Lituania, care este în NATO? Nu au curaj. NATO este NATO, iar noi ne simțim în siguranță pentru că suntem în NATO. De ce ne-am teme de acei belaruși?", a declarat Edvard Rynkun, în vârstă de 67 de ani, din Kaniukai, un sat aflat la 1 km de Belarus. "Dacă Lituania ar fi fost singură, aș fi simțit altfel", a adăugat el. "Dacă nu ar fi fost aderarea la NATO, lucrurile aici puteau fi deja la fel ca în Ucraina", a declarat Elena Tarasevic, în vârstă de 55 de ani, vecina lui Rynkun.
Pe aeroportul din Vilnius, opt lansatoare de rachete Patriot operate de germani pot fi văzute deja instalate, cu duzele îndreptate în direcția Kaliningradului rusesc. Alte două erau îndreptate spre Belarus. Toate lansatoarele erau operaționale încă de vineri dimineață. "Știi unde te afli din punct de vedere geografic și știi destul de bine de unde vine amenințarea", a declarat locotenent-colonelul Steffen Lieb, comandantul detașamentului Patriot. "Lituania ne-a cerut să protejăm summitul și, de asemenea, NATO a cerut ajutorul Germaniei. Acesta este răspunsul nostru", a adăugat el.
EFECTIVE TRIPLE LA GRANIȚE
Lituania a triplat desfășurarea de polițiști de frontieră la granițele cu Belarus și Rusia în această vară, suplimentată cu agenți din Letonia și Polonia. Cele două țări au trimis, de asemenea, polițiști pentru a ajuta la patrularea orașului Vilnius.
"Ne pregătim pentru diverse provocări", a declarat șeful poliției de frontieră Rustamas Liubajevas. El a adăugat că se teme de valuri de migranți la graniță sau de încălcări ale frontierei sau de apariția unor vehicule militare la graniță fără explicații.
Mii de migranți din Orientul Mijlociu au trecut la granița cu Belarus în 2021, într-un efort despre care Lituania și Uniunea Europeană au spus că a fost orchestrat de Minsk, acuzație pe care acesta o neagă. De atunci, numărul acestora a scăzut.
"Situația este cu adevărat foarte tensionată, din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Așa că (protecția frontierelor) era deja la un nivel foarte, foarte ridicat (înainte de summit)", a declarat Liubajevas.
Controalele la frontierele Lituaniei cu Polonia și Letonia, care fac parte din Uniunea Europeană, au fost reintroduse pentru summit.
Primarul orașului Vilnius a sugerat cetățenilor să plece în vacanță în afara orașului dacă doresc să evite perturbările, deoarece o mare parte din centrul orașului Vilnius va fi închis pe timpul summiului.
