Demonstrații, acte de violență împotriva străinilor, patrule de poliție: atmosfera este tot mai tensionată în Bulgaria, unde s-a declanșat un val de știri false odată cu apropierea aderării parțiale la spațiul Schengen, programată pentru sfârșitul lunii martie, comentează AFP.
Aproape în fiecare săptămână, opoziția invocă aceeași amenințare, și anume că țara se va transforma într-un "depozit de migranți", scrie Agerpres.
"Vom deveni cea mai mare tabără de refugiați din lume", a declarat în ianuarie Kostadin Kostadinov, liderul partidului ultranaționalist pro-rus Vazrajdan (Renașterea).
Problema a apărut la scurt timp după ridicarea veto-ului Austriei privind aderarea Sofiei și Bucureștiului la Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
În schimb, Viena a cerut ca cele două țări "să îi primească imediat înapoi pe toți solicitanții de azil și refugiații pentru care sunt responsabili", dar care și-au continuat călătoria spre Austria.
Ca poartă de intrare în Uniunea Europeană (UE), Bulgaria a înregistrat o înmulțire a imigrației ilegale în ultimii doi ani, în ciuda prezenței unui gard de sârmă ghimpată de 234 de kilometri de-a lungul graniței cu Turcia.
Dar ea este adesea doar o scurtă escală pentru migranți, în principal din Afganistan, Siria și Maroc, în drumul lor spre Europa de Vest.
La celălalt capăt al spectrului politic, socialiștii au intrat și ei în hora știrilor false, mai comentează France Presse.
După o decizie recentă de expulzare din Germania, ei au acuzat guvernul că a transformat țara într-o "colonie penitenciară pentru criminali, ucigași, violatori și spălători de bani".
În realitate, era vorba de câțiva bulgari care au fost eliberați după ce și-au ispășit pedepsele, au precizat Ministerul bulgar de Interne și oficiali bavarezi. Optsprezece sirieni, inclusiv copii cu vârste cuprinse între patru și șase ani, au fost, de asemenea, returnați la Sofia, dar nu au fost niciodată condamnați pentru infracțiuni grave în Germania.
Într-o postare pe Facebook de săptămâna trecută, guvernul a negat existența unor "fluxuri migratorii fără precedent" în Bulgaria, o țară relativ ferită având în vedere cele un milion de cereri de azil înregistrate în 2023 în UE, un record al ultimilor șapte ani.
Conform datelor oficiale ale Agenției Naționale pentru Refugiați, până la 11 martie, 190 de cetățeni ai unor țări terțe au fost transferați din alte state UE în acest an în temeiul Regulamentului Dublin, care le impune migranților să solicite azil în statul european în care sosesc pentru prima dată.
Acest număr este comparabil cu ultimele două luni ale anului 2023, când 127 de persoane s-au întors în Bulgaria.
În plus, centrele de primire "sunt pline doar în proporție de 43%", spun autoritățile.
"Unele partide bulgare, care vor să abată țara noastră de la parcursul său european, se joacă cu temerile oamenilor" și "incită la ură prin răspândirea de informații false", acuză guvernul, care vede în spatele acestor "predicții ale haosului" mâna Kremlinului.
În plus față de retorica antiimigranți, unii politicieni au difuzat pe rețelele de socializare videouri scoase din context care arătau "migranți bătând tineri bulgari" pe o arteră pietonală din Sofia - un incident pe care poliția l-a descris ca o altercație între două grupuri care se cunoșteau.
Reprezentanți ai partidelor mici au mers chiar la aeroport pentru a întâmpina dur avioanele despre care se presupune că transportă "hoarde de migranți", postând fotografii pentru a susține acest lucru.
Aceste elemente au fost reluate de fiecare dată de site-urile proruse.
În acest climat otrăvit, au fost înregistrate incidente care vizează străini la Sofia și lângă Plovdiv, al doilea oraș ca mărime al țării. De asemenea, au fost organizate proteste care cereau ca migranții să fie alungați din Bulgaria.
S-a ajuns atât de departe încât guvernul a decis să sporească prezența poliției în capitală și în jurul centrelor de refugiați.
"Cuvintele au repercusiuni în realitate", a declarat pentru AFP Idliko Otoya, cercetătoare la Universitatea din Sofia. "Nu există nicio criză" în ceea ce privește migrația, ci o "narațiune despre criză care reprezintă o amenințare reală la adresa securității", a explicat ea.
