Banca Centrală a Greciei (BoG) a înrăutățit luni previziunile privind evoluția economiei, pentru a doua oară din decembrie, pe fondul posibilei escaladări a crizelor geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu consecințe asupra mediului economic mondial, informează publicația Kathimerini.
PIP-ul Greciei ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 2,3%, de la 2,5%, previzionat anterior, în linie cu estimarea Comisiei Europene, deși în proiectul de buget este prevăzută o expansiune de 2,9%, scrie Agerpres.
Creșterea din 2023, deși a depășit media din zona euro, s-a situat la 2%, sub previziunile autorităților elene.
Principalele motoare de creștere a activității economice vor continua să fie investițiile și consumul privat, iar contribuția externă va fi negativă. Politica monetară va fi relaxată, în timp ce investițiile publice vor contribui pozitiv la avansul economiei, datorită PNNR.
Totuși, Banca Centrală a Greciei avertizează asupra tensiunile geopolitice, a ratei absorbției fondurilor europene mai reduse, a posibilelor întârzieri ale reformelor, care ar putea frâna îmbunătățirea productivității economiei și a competitivității afacerilor.
De asemenea, economia ar putea fi afectată de fenomenele meteo extreme.
BoG a identificat provocările importante cu care se confruntă economia: controlul inflației, accelerarea investițiilor, rezolvarea deficitului de forță de muncă și lipsei de calificare a unor angajați, asigurarea securității energetice prin investiții în energie curată, menținerea stabilității fiscale, gestionarea eficientă a creditelor neperformante, implementarea reformelor structurale pentru a sprijini creșterea pe termen lung, consolidarea competitivității economiei pentru a reduce deficitul de cont curent, accelerarea ritmului privatizării și a programului de reformă.
