Banca Centrală a Turciei a înregistrat, anul trecut, pierderi de 700,4 miliarde lire (18,4 miliarde de dolari), conform bilanțului contabil publicat în Monitorul Oficial, transmite Reuters.
Pierderile de anul trecut sunt mai mici decât cele înregistrate în 2023, de 818,2 miliarde de lire (25,25 miliarde de dolari la acea dată), provocate în principal de o schemă de protejare a depozitelor bancare ale populației. Aceste pierderi au obligat Banca Centrală a Turciei să nu mai plătească dividende către Trezorerie în 2023, situație care se va repeta și pentru anul 2024, scrie Agerpres.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Din punct de vedere juridic, Banca Centrală a Turciei este o companie pe acțiuni. După primul război mondial, fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, a dorit să înființeze o Banca Centrală și în acest sens a cerut ajutorul populației, astfel că mii de oamenii și-au investit economiile. În 1930, când a fost înființată Banca Centrală a Turciei, Guvernul deținea în mod direct doar 15% din acțiuni, o participație care a fost majorată de-a lungul anilor până la 55% în prezent. Acțiunile sale de tip A nu oferă un statut excepțional însă Banca este obligată de actele sale constitutive să trimită spre Trezorerie ce rămâne după taxe, dividende și contribuții la rezerve.
Problema este că, spre deosebire de Elveția și alte câteva state unde acțiunile la Banca Centrală sunt tranzacționate în mod public, în Turcia nu există o piață pentru aceste titluri, ceea ce înseamnă că ele practic nu au valoare.
Grecia deține mai puțin de 10% din acțiunile Băncii sale Centrale. În Africa de Sud, Banca Centrală are peste 600 de proprietari iar Banca Națională a Elveției, înființată în 1907, este deținută în proporție de jumătate de acționari privați cu drepturi de vot limitate.
