Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, le cere liderilor UE, într-un interviu acordat Financial Times, să nu favorizeze Ucraina în detrimentul țărilor din Balcanii de Vest în ceea ce privește aderarea la blocul comunitar, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat luna aceasta Consiliului European să aprobe începerea negocierilor pentru ca Ucraina să fie integrată, când va fi pregătită, blocului comunitar.
Înaintea summitului de luna viitoare, când liderii trebuie să decidă în unanimitate dacă vor aproba în mod oficial deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova și vor revizui potențiala extindere a blocului până la 35 de membri, Alexander Schallenberg a declarat pentru Financial Times că Bosnia și Herțegovina și Serbia nu ar trebui să fie neglijate, relatează News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Seismograful nostru geostrategic lovește în ambele direcții”, a spus el, adăugând că ar fi un „dezastru geostrategic” dacă executivul european ar privi Balcanii de Vest „cu lupa”, în timp ce Ucraina ar fi privită „cu ochelarii roz”.
„Nu poți avea anumite grupuri pe banda rapidă, iar altele pe banda de serviciu”, a comentat Schallenberg.
Luna aceasta, Comisia Europeană a recomandat începerea discuțiilor cu Ucraina și Republica Moldova, dar a spus că negocierile cu Bosnia ar trebui să aștepte până când „se va atinge gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare”.
Pe de altă parte, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat deja că ar putea bloca începerea discuțiilor de aderare cu Ucraina, în semn de protest față de faptul că Bruxelles-ul continuă să rețină fonduri UE care îi revin Budapestei, din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept. Dar și alte țări sunt îngrijorate de extindere, susține Financial Times.
Întrebat dacă Austria ia în considerare posibilitatea de a se opune prin veto începerii negocierilor de aderare cu Ucraina, dacă nu primește undă verde și Bosnia, Schallenberg a declarat că discuțiile „merg deja în direcția cea bună”.
„Să nu creăm o problemă în regiunea care așteaptă de 20 de ani și să le dăm un alt obstacol (de trecut). Așa cum a spus (premierul albanez) Edi Rama, dacă îl citez corect: Trebuie să începem un război în Balcani pentru a vă atrage atenția?” - a comentat șeful diplomației de la Viena.
„Va fi o dezbatere foarte aprinsă și dorim ca semnalele să fie egale în ambele direcții, din motive geostrategice... Trebuie să trimitem un semnal către părțile terțe: aceste țări sunt ale noastre, fac parte din familia noastră", a argumentat ministrul austriac de externe, care, pe de altă parte, se opune aderării României și Bulgariei la Schengen.
"Nimic nu se mișcă pentru poporul (din Serbia). Pentru prima dată, avem sondaje în Serbia în care majoritatea relativă nu mai este în favoarea Uniunii Europene. Acest lucru ar trebui să ne tragă toate semnalele de alarmă. Îi pierdem", avertizează Alexander Schallenberg.
Serbia, o țară prietenoasă cu Rusia, care nu s-a aliniat la regimul de sancțiuni occidentale ca răspuns la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina, a început în mod oficial negocierile de aderare la UE în 2014, dar progresele au stagnat.
Ministrul austriac este un susținător puternic al extinderii progresive a UE, prin care țările candidate sunt integrate în programe și politici sectoriale înainte de aderarea deplină. UE are nevoie de o abordare diferită față de valurile anterioare de extindere din 2004, 2007 și 2013, când a fost o chestiune binară - intri sau nu, a spus el. Dacă se menține vechea abordare, „probabil că Ucraina nu va face niciodată parte din Uniune, într-o anumită măsură”, a punctat Schallenberg.
Abordarea fragmentată ar contribui la legarea țărilor candidate de UE înainte de a le oferi beneficiile unei aderări depline, cum ar fi accesul la subvențiile agricole. „Ne putem imagina o extindere fără politica agricolă? Da, putem”, a spus el, adăugând că ar putea exista perioade lungi de tranziție pentru noii membri.
Pe de altă parte, Schallenberg a declarat că UE nu ar trebui să permită Rusiei și Chinei să își consolideze influența în regiune, așa că inclusiv proiectele de infrastructură ar trebui să fie finanțate de Bruxelles.
