Statele Unite le cer, de la sfârșitul lui mai, solicitanților de viză - indiferent de naționalitatea lor - informații despre identitatea și conturile lor pe rețele de socializare, în contextul unui înăspriri a politicii americane în domeniul migrației, relatează AFP.
Un oficial de la Departamentul de Stat a declarat, vineri, pentru AFP că această înăsprire a controalelor este în vigoare de la 25 mai și se aplică tuturor solicitanților de vize despre care un agent consular consideră că are nevoie de informații despre conturile pe care aceștia le dețin pe rețele de socializare, scrie News.ro.
El a apreciat că numai ”1% din cei peste 13 milioane de solicitanți anuali de vize din întreaga lume” în Statele Unite va fi afectat de aceste noi reglementări.
”Departamentul de Stat a început să colecteze informații suplimentare de la solicitanți de viză în întreaga lume, atunci când un ofițer consular apreciază că o asemenea informație este necesară în vederea confirmării unei identități”, a declarat acest cadru de la Departamentul de Stat.
În acest caz, ”solicitanții de viză vor trebui să furnizeze informații suplimentare, și anume conturile lor de pe rețele de socializare, seriile fostelor lor pașapoarte, informații suplimentare despre membrii familiilor lor și un istoric mai lung al călătoriilor lor, locurilor de muncă și contactelor”, a detaliat el.
Aceste noi proceduri - despre care Departamentul de Stat nu a comunicat în mod oficial - decurg dintr-un ”memorandum al președintelui (american Donald) Trump datând din 6 martie 2017 cu privire la consolidarea controalelor solicitanților de viză”, a precizat acest oficial.
Un formular de la Departamentul de Stat - intitulat "DS-5535 - întrebări suplimentare pentru solicitanții de viză” și care poate fii descărcat ușor de pe Internet - conține efectiv mai multe secțiuni suplimentare, și anume cu privire la necesitatea furnizării numelor și conturilor pe eventuale rețele de socializare folosite.
Nicio firmă de schimb și partajare de conținut - precum Twitter, Facebook sau Instagram - nu este menționată în formular.
Întrebat în legătură cu riscul discriminării, cadrul de la Departamentul de Stat a ținut să sublinieze ”că în virtutea legislației Statelor Unite, nu există vreo ineligibilitate de viză care să aibă la bază rasa, religia, etnia, originea națională, opiniile politice, genul sau orientarea sexuală”.
Aceste proceduri mai stricte se înscriu în cadrul unei politici a migrației și vizelor pe care administrația Trump intenționează să o înăsprească.
Astfel, Executivul american a sesizat joi Curtea Supremă, cu scopul de a-i restabili decretul cu privire la migrație, denunțat de critici ca ”antimusulman” și suspendat de la sfârșitul lui mai de justiție.
Imediat ce a fost învestit, pe 20 ianuarie, Trump a semnat un decret care interzice intrarea în Statele Unite a refugiaților sirieni - pe o perioadă nelimitată, a tuturor refugiaților din alte țări - pe o perioadă de 120 de zile, și a cetățenilor din șapte țări musulmane - Iran, Irak, Libia, Somalia, Siria, Sudan și Yemen - pe o perioadă de 90 de zile.
Însă acest prim decret, care a provocat un val de indignare în Statele Unite și în lume, a fost suspendat rapid de mai mulți judecători americani.
Administrația Trump a prezentat în martie a doua versiune a decretului, în care Irakul a dispărut de pe listă, dar și interzicerea permanentă a refugiaților sirieni.
Acest al doilea decret a fost și el suspendat de doi judecători federali, în Maryland și Hawaii, antrenând sesizarea a două Curți de Apel, inclusiv cea din Virginia, care a confirmat pe 25 mai suspendarea decretului.
De asemenea, președintele republican - ales cu sloganul protecționist și naționalist ”America mai întâi” - a semnat la jumătatea lui aprilie un decret care vizează să reformeze atribuirea de vize de tip H-1B, foarte căutate de întreprinderi tehnologice din Sillicon valley, în vederea angajării de oameni de știință, ingineri și programatori informatici indieni.
Totodată, republicanii - majoritari în Congres - au criticat din nou, la începutul lui mai, programele de scutire de viză de care beneficiază numeroase țări europene, dar nu și România, îngrijorați că jihadiști ar putea să intre ușor în Statele Unite.
Administrația Barack Obama a înăsprit deja acest program de scutire de viză.
