La doar două luni după ce Aurelian Marin și-a dat demisia, la jumătatea mandatului, din fruntea ANAT, Asociația Națională a Agențiilor de Turism se pregătește să-și refacă viața și își alege vineri un nou președinte. Singurul candidat, Alin Burcea, își propune, printre altele, să pună umărul la înființarea unui fond de garantare care să despăgubească turistul când agenția dă faliment, să convingă statul să sprijine financiar firmele care aduc turiști străini și să ceară la Bruxelles TVA de 9% pentru toate agențiile de turism.
Alin Burcea, proprietarul Paralela 45, una dintre cele mai mari și mai cunoscute agenții de turism în România, nu este la prima aventură cu ANAT. El a fost primul președinte al asociației imediat după Revoluție, iar în anii care au urmat s-a regăsit mai mereu prin Comitetul Director. Candidatura lui Burcea vine într-un moment greu pentru industrie: atentatele din Europa au stopat puțin avântul turiștilor, iar pentru Antalya, una din destinațiile în care se înghesuiau românii, se anunță scăderi de două cifre. În plus, în ograda agențiilor au răsunat pașii amenințători ai Consiliului Concurenței.
Burcea știe că ANAT trebuie să rezolve niște probleme majore, iar pentru multe dintre ele are nevoie de sprijinul Guvernului. Agențiile de turism plătesc TVA 20%, în timp ce restul turismului - hoteluri și restaurante - a reușit să obțină o taxă mai mică, de 9%. Candidatul la șefia ANAT crede că normal ar fi ca și agențiile să aibă parte de TVA redus, pentru că 70% din clienții hotelurilor din România sunt rulați prin intermediul lor. "Cu sprijinul Guvernului trebuie să intervenim la Bruxelles ca să rezolvăm această problemă", a declarat Burcea pentru Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI TUI Turcia: Pe piața românească e o inflație de oferte pentru Antalya, dar nu toate sunt sigure O altă problemă care îl frământă pe Burcea de mulți ani se referă la agențiile care aduc străini în România, nu mai mult de 30 de firme din totalul celor peste 1.000 de agenții care fac, în mod real, turism în România. Restul trimit români în străinătate și în țară. Viitorul șef al ANAT crede că cei care fac incoming trebuie sprijiniți de stat fie cu o primă pe turist adus, fie cu un ajutor de minimis. "Deci vreau să găsesc o modalitate legală prin care firmele care fac incoming să aibă parte de sprijin financiar", a mai spus el.
Alin Burcea a sesizat că atunci când se vorbește de turismul intern, subiectul central este litoralul, iar turismul balneo și montan sunt neglijate și statul nu a făcut mai nimic pentru aceste segmente. În consecință, își propune să ajute statul să-și îndrepte privirea protectoare și către munte și băi. El recunoaște, însă, că fondurile de promovare ale statului în acest an (2 mil. euro) nu-i permit Autorității Naționale pentru Turism nici măcar să participe la târgurile importante de turism din străinătate, cu atât mai puțin să promoveze ceva pe plan intern.
În ultimii zece ani n-a fost șef al ANAT și al ANT sau ministru care să aibă tangență cu domeniul și să nu fi pomenit de celebra Lege a Turismului care trebuie pusă la punct. Cu toate acestea, documentul se plimbă prin sertare de pe vremea Elenei Udrea. Burcea spune și el că legea trebuie finalizată, iar ANAT va milita să existe un singur tip de agenție de turism și să fie redefinite agențiile turoperatoare și detailiste.
Dar nu legea turismului le dă cele mai mari bătăi de cap în momentul ăsta agențiilor, ci Consiliul Concurenței, care la jumătatea lunii aprilie a dat buzna în sediile mai multor turoperatori, le-a sigilat calculatoarele și a cotrobăit prin ele după emailuri care să demonstreze că s-au înțeles la prețuri. Burcea spune că suspiciunea Concurenței nu are fapte, ca temei, ci niște simple discuții între agenți făcute în necunoștință de cauză.
Ca să evite astfel de probleme, viitorul șef al ANAT vrea să organizeze cu o casă de avocatură cursuri pentru agenții de turism cărora să li se explice foarte clar legea concurenței, ca să știe care e limita până la care să vorbească și să se exprime.
Dacă pe turiști nu-i frământă prea tare dacă agențiile s-au înțeles ori nu între ele, sunt direct interesați ce se întâmplă cu banii lor în cazul în care agenția de la care au cumpărat vacanța a dat faliment. Din păcate, spune Burcea, acum se merge pe un act normativ din 2002, iar garanția agenției, în caz de faliment, e de 50.000 de dolari, care s-a dovedit foarte mică. "Cred că ne vom îndrepta spre un fond de garantare care să ne pună să plătim o anumită sumă inițial și apoi o anumită cotă lunară, în așa fel încât să se facă un fond și în caz de insolvență sau faliment al unor agenții poate să acopere...", a adăugat el.
În ANAT sunt în jur de 550 de membri, dintre care 450 de agenții de turism, a căror cifră de afaceri cumulată depășește 90% din totalul vânzărilor celor peste 2.000 de agenții de turism existente în România.
