Pescarii din Delta Dunării vor dezvoltarea pescaturismului, activitate economică ce le-ar permite să obțină venituri suplimentare din practicarea meseriei tradiționale, și susțin că au diplome obținute în pescaturism în urma unor schimburi de experiență realizate în state europene, acte pe care nu le folosesc.
Vicepreședintele Federației Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării (FOPPDD), Cătălin Balaban, a declarat că în urmă cu câțiva ani, printr-un proiect finanțat de Uniunea Europeană, mai mulți pescari din Deltă au fost în Italia, Spania și Suedia, unde au văzut ce înseamnă pescaturismul pentru locuitorii zonelor înconjurate de ape, scrie Agerpres.
„Pescarii care au fost în Italia au luat și diplome în activitatea de pescaturism. Această activitate dă plus valoare pescuitului tradițional și este firesc și pentru natură să iei ambarcațiunea cu un motor mic, să mergi cu turistul să vadă uneltele de pescuit, cum se capturează peștele, iar peștele proaspăt să fie luat acasă și să fie gătit împreună cu turiștii”, a menționat Balaban.
Pescaturismul a fost lansat în România, în anul 2014, de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, iar vicepreședintele acesteia, Teodor Frolu, a afirmat că această activitate va avea o bază de dezvoltare după realizarea traseelor ecologice în Deltă și a celor culturale.
„Odată cu aceste trasee, pescaturismul are pe ce să se așeze. Adică, intră într-un ecosistem mult mai bine dezvoltat al turismului lent”, a precizat Teodor Frolu.
El a amintit că traseele destinate bărcilor „prietenoase” cu mediul și cele care îi vor lăsa pe vizitatori în muzeele amenajate de localnici sau autorități au rolul de a prelungi vacanțele în Deltă și de a sprijini economia locală.
„Problema turismului actual este că majoritatea turiștilor vin pentru o zi, maxim două. Acest gen de turism este păgubos și pentru mediu, fiindcă se merge cu viteză, și pentru turist, fiindcă nu vede mare lucru din Deltă, dar mai ales pentru economia locală. Ca să ai un turism de minim trei, patru zile, trebuie să ai ce să-i oferi, în fiecare zi să aibă o altă experiență. Poți să ai trasee de barcă de 10 zile, iar turiștii să se oprească la puncte de gastronomie locală, la muzee din sate, la puncte de pescaturism”, a mai spus reprezentantul asociației Ivan Patzaichin-Mila 23.
Fără o legislație specifică, pescaturismul se practică în Deltă, dar condițiile pentru localnici sunt dificile.
„Duc și eu o persoană, două sau trei. Dacă nu e pește, să-mi scot măcar benzina. Dar cei care au cumpărat pensiuni la noi în sat și vin din capătul celălalt al țării și-au cumpărat și bărci pentru turiști. Eu unul nu mai am șanse de turism. Tot portul e plin de bărcile pensiunilor”, a afirmat Nicușor Paimschi, pescar din satul Sfântu Gheorghe.
Localnicul a mai spus că în momentul de față veniturile pescarilor depind de cherhanale.
„Pe timp de vară, crapul a costat 18 lei, pe kilogram. Luna trecută, a scăzut la 16 lei. Dacă prețurile ar fi scăzut și la magazine, ar fi fost în regulă, dar așa ajungem în groapă și nu avem ce să facem”, a mai spus Paimschi.
Încă din anul 2014, autoritățile au susținut declarativ punerea în practică a conceptului de pescaturism, dar pescarii susțin că acum legislația nu le permite să ia în barca lor turiști atunci când merg la pescuit.
Pescaturismul este promovat la nivel european pentru reducerea presiunii asupra resursei naturale și presupune ca pescarul să le ofere vizitatorilor o experiență reală a activității tradiționale.
Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 a anunțat recent că a obținut fonduri pentru reabilitarea a șapte case tradiționale din Deltă în vederea punerii în practică a unui traseu cultural și că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene deține fonduri pentru reabilitarea a încă 24 de case tradiționale din Deltă.
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a declarat că luna aceasta au început discuțiile cu operatorii turistici pentru amenajarea unor trasee de ecoturism în rezervație.
