Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată de Ministerul Economiei și care deține în concesiune circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România, suspectează o posibilă poluare a apelor subterane din zona Grădinii Botanice din Dealul Copou din Iași și vrea să deruleze acolo foraje de investigare hidrologică, pentru a vedea exact care este situația și ce măsuri de protecție și conservare se impun.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
"În aria municipiului Iași, în zona Grădinii Botanice din Dealul Copou, SNAM deține licența de exploatare a apelor minerale înmagazinate în depozitele de terasă constituite din nisipuri și pietrișuri de vârstă pleistocenă superioară. Apa minerală din aceste depozite este exploatată prin două izvoare captate (izvorul 3 și izvorul 5). În afara celor două izvoare captate, în vecinătatea acestora se mai găsesc și alte emergențe de apă subterană cu origine la nivelul aceleiași structuri acvifere. În procesul de monitorizare a calității apei subterane s-a observat o creștere a concentrațiilor de azot, atât la nivelul emergențelor naturale, cât și uneori la nivelul captărilor de apă minerală. Aceste creșteri indică o posibilă poluare a resurselor de apă subterană (...)", se arată într-un document recent al companiei.
Potrivit sursei citate, pentru prevenirea poluării, se impun cercetări hidrogeologice complexe care să evidențieze caracteristicile hidraulice ale curgerii apei subterane, calitatea acesteia și modul de propagare a eventualelor pene de poluare cu azotați, precum și adoptarea de măsuri de protecție și conservare a resurselor de apă subterană din Grădina Botanică din Iași.
CITEȘTE ȘI Nuclearelectrica a vândut energie de peste 242 milioane lei companiei energetice de stat a SlovenieiÎn acest scop, SNAM vrea să contracteze lucrări de foraj de investigare hidrologică a zonei, în perimetrul de exploatare al apelor minerale captate prin izvoarele 3 și 5, așteptând oferte din partea operatorilor din domeniu până pe 28 decembrie.
În urmă cu circa 2 ani, SNAM a încheiat un parteneriat cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași pentru demararea procedurilor de punere în funcțiune și valorificare a apei minerale din sursa izvor 3, zăcământ Iași – Copou, care se află pe teritoriul Grădinii Botanice "Anastasie Fătu". Parteneriatul și-a propus să faciliteze acțiunile necesare în vederea încadrării în limitele maxime admise pentru indicatorul nitrați și valorificării apei minerale, dar și asigurarea condițiilor optime pentru participarea studenților UAIC la stagii de practică pe tema administrării și exploatării zăcământului Iași-Copou.
"Prin încheierea acestui parteneriat, UAIC își asumă să demareze procedura de punere în funcțiune și valorificarea apei minerale din Copou iar SNAM se obligă să asigure consultanță, în limita competențelor, pentru punerea în funcțiune a capacităților de îmbuteliere a apei", se arăta într-un comunicat al Universității din octombrie 2018.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Legea PSD, declarată neconstituțională, prin care închisoarea pentru evaziune fiscală este evitată la achitarea prejudiciului - aprobată din nou în ParlamentUNAIC adăuga că apele minerale din zona Copou-Breazu sunt recunoscute internațional încă din 1940, când au obținut o medalie la Paris. Începând din anul 1960, Institutul de Balneologie din Iași repetă periodic analizele fizico-chimice ale acestor ape și arată că au o mineralizare de până la 1000 mg/litru și au un caracter de ape hidrogencarbonatate – magneziene cu un pH slab alcalin. "De asemenea, analizele demonstrează că apa din izvorul 3 – Copou are beneficii importante pentru sănătatea consumatorilor, întrucât este singura apă minerală naturală din România care conține mai mult magneziu decât calciu", se mai spunea în comunicat.
În ianuarie anul trecut, UAIC a primit de la Oficiul de Stat pentru Investiții și Mărci (OSIM) certificatele care atestă faptul că pot folosi marca "Apa lui Cuza" pentru a îmbutelia apele din izvoarele din Grădina Botanică. Ulterior, în februarie 2020, UAIC a încheiat, în urma unei licitații, un contract de achiziție a unei linii de îmbuteliere de apă minerală carbogazoasă și plată în pet-uri de 0,5 și 2 litri cu producătorul de echipamente industriale bucureștean Eurodac Consulting, în valoare de peste 700.000 lei.
"(...) prevederile legale privind asigurarea de apă minerală către angajații proprii în perioade caniculare, precum și furnizarea apei îmbuteliate către structurile interne de alimentație publică pot degreva bugetul instituției de sume importante, ca urmare a asigurării acestor produse din resursele proprii", se menționa în caietul de sarcini al licitației. Universitatea nu exclude posibilitatea de extindere a acestei activități, potrivit TVR.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Înscrierile în Programul Rabla pentru Electrocasnice, amânate din cauza ”contextului de instabilitate cibernetică"În octombrie 2020, Universitatea a derulat un concurs de angajare a unui administrator financiar la stația de îmbuteliere apă minerală "Apa lui Cuza".
Stația, unde producția nu a început încă, este situată într-o hală aflată în proprietatea Universității, la capătul aducțiunii de apă minerală provenită din captarea izvoarelor din Grădina Botanică. Anterior, acolo a funcționat un alt producător de apă minerală, Aqua Mold Trading SRL, intrat între timp în faliment și la care, potrivit termene.ro, cel mai mare asociat (cu 49% din părțile sociale) era Marian Victor Popa, în prezent director general al DB Global Technology, centrul de tehnologie al Deutsche Bank din București.
Aqua Mold Trading producea brandurile de apă Amfiteatru, Amfiteatru 2, Yell, Amfifresh și Aqua Magna, iar instalațiile sale de producție au fost vândute în cadrul procedurii de faliment pentru a se obține banii necesari acoperirii datoriilor companiei. Înainte de a intra în insolvență în 2012, Aqua Mold Trading înregistra rulaje anuale și de peste 2 milioane lei.