În România, scrisul cărților nu este o afacere prea mare pentru edituri și aproape deloc pentru scriitori, ale căror încasări medii din publicarea unui volum la care au lucrat poate, câțiva ani, nu depășește 600 de euro. Un român cumpără, în medie, mai puțin de o carte pe an și alocă infima sumă de 3 euro, cea mai mică din Uniunea Europeană.
Estimările Asociației Editorilor arată că piața românească a cărții, excluzând manualele școlare, se cifrează la circa 60-65 de milioane de euro, într-o ușoară tendință de creștere, în ultimul an, cu aproximativ 10%. Tendința de creștere vine din mai multe surse: scăderea TVA la cartea tipărită, creșterea retail-ului online, dar și colapsul sistemului educațional, care a trimis mulți părinți către editurile private, pentru a compensa materialele educaționale de slabă calitate ale Ministerului Educației, spune pentru Profit.ro Mihai Mitrică, directorul executiv al asociației.
Prin comparație, piața cărții din Germania se ridică la 9 miliarde de euro anual, cea din Ungaria - la 140 milioane de euro, Bulgaria (cu o populație de trei ori mai mică decât România) - 60 milioane de euro și Slovenia, cu cele două milioane de locuitori, 75 de milioane de euro.
Un procent de circa 25% din piață sunt cărțile pentru copii, dezvoltarea personală are circa 10%, iar beletristica trece de 50%. Tirajul mediu este de circa 1.000-1.500 de exemplare pentru cărțile de ficțiune și 2.000 de exemplare pentru cărțile de non-ficțiune.
"Pentru autorii români de ficțiune, tirajele sunt sensibil mai mici, neatingând 1.000 de exemplare. Pentru poezii, tirajele sunt tot semnificativ mai mici, de câteva sute de exemplare. Imaginați-vă cât de greu este, în condițiile acestea, să trăiești ca autor de cărți în România, dacă primești 8% din 7.000 de euro (1.000 de exemplare x 7 euro), pentru că ai muncit luni bune sau chiar ani pentru o carte", afirmă Mitrică.
Din aceste date reiese că un scriitor român încasează, în medie, pentru o carte publicată aproximativ 560 de euro, bani care nu îi ajung nici măcar să trăiască o lună.
Din datele Asociației, un român cumpără, în medie, mai puțin de o carte pe an. Consumul de carte pe cap de locuitor (3 euro anual) este cel mai mic din întreaga Uniune Europeană. Românii, crede Mitrică, nu sunt educați să citească și au o mare problemă nu cu prețul cărților (în România, prețul mediu al unei cărți este de 7 euro, versus circa 20 de euro în Occident), ci cu faptul că nu sunt învățați să citească. Școala, familia, societatea nu au cititul pe lista de priorități.
"Televiziunea și internetul nu sunt vinovate de dezinteresul față de citit al românilor. Lipsa educației, da. Din lipsa acestei educații avem vânzări atât de slabe, un discurs public atât de violent, o atât de mare pondere a pirateriei în piața de carte. De aceea suntem mult mai ușor de manipulat de orice entitate economică sau politică. Poate că de aici provine și o parte a răspunderii pentru situația în care ne aflăm", mai spune șeful Asociației editorilor.
El adaugă că mai bine de jumătate dintre români nu se întâlnesc cu cărțile pentru că nu au cum, referindu-se în primul rând la cei din mediul rural, unde nu există librării, biblioteci publice sau școlare funcționale și adeseori nici biblioteci personale, dar și la cei din urbanul mic și mediu, pe care lanțurile de librării nu au cum să-i abordeze, din teama de eșec financiar.
"Afacerea de librărie într-un oraș mic este un pariu extrem de riscant, în condițiile în care circa jumătate din piața de carte se înregistrează în București, iar statul nu sprijină librăriile și editorii. Susținem critica literară (revistele Uniunii Scriitorilor primesc circa 750.000 de euro anual de la bugetul Ministerului Culturii), dar cărțile sunt produse de editori și vândute de librari. Legislația care gestionează domeniul culturii scrise este adeseori încâlcită și ineficientă, pornind de la Legea Dreptului de Autor și până la legea bibliotecilor. Asta face, spre exemplu, să prospere entități pur comerciale care, sub masca unei biblioteci publice, închiriază fără drept corporatiștilor cele mai bine vândute cărți muncite de autori și editori, prejudiciind vânzările din librării și veniturile tuturor actorilor din piața de carte", arată acesta.
În opinia sa, sistemul educațional este în colaps, cu profesori adesea slab pregătiți, demotivați, care au la dispoziție resurse nepotrivite și învechite pentru a-i apropia pe copii de citit. "Școala face, paradoxal, unul dintre cele mai mari contraservicii pieței de carte, pentru că reușește adesea să omoare plăcerea de a citi în viitorii adulți. Demonizarea editorilor educaționali, promovată de actualul ministru al Educației încă de la începutul anilor 2000, a fost hotărâtoare pentru prăbușirea nivelului materialelor educaționale, fenomen care s-a agravat odată cu introducerea, în anul școlar 2017-2018, a manualului unic", este concluzia directorului.
