Platformele online vor trebui să indice pentru cumpărători rezultatele căutării cu ”plasări plătite de produse”, iar furnizorii de servicii de e-mail și servicii de rețele sociale vor trebui să ofere contracte utilizarilor, ținând cont de valorificarea datelor cu caracter personal ale clienților. De asemenea, comercianții vor trebui să indice produsele care au o compoziție diferită, ca urmare a unor factori legitimi și obiectivi, față de produsele similiare vândute în alte state din UE. Totodată, termenul de judecată pentru reclamarea a instanță de către consumatori a unor clauze abuzive nu va putea depăși 30 de zile.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Noile prevederi sunt avansate de Guvern într-un act normativ care ar urma să intre în vigoare la 28 mai 2022.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Actul normativ își propune, printre altele, ”o mai mare transparență pentru consumatori pe piețele online”.
”În prezent, atunci când vizitează piețe online, consumatorii se confruntă cu o varietate de oferte din partea furnizorilor terți care își vând produsele sau serviciile pe piața online (și cu oferte ale înseși pieței online). Consumatorii nu știu întotdeauna cum au fost clasificate ofertele pe care le primesc pe piața online și nici de la cine cumpără (de la comercianți profesioniști sau de la alți consumatori). Numeroși consumatori au impresia că achiziționează produse oferite de piața online, încheind astfel un contract cu aceasta. În realitate, aceștia cumpără de la un furnizor terț înregistrat pe piața online care nu este comerciant. În consecință, consumatorii pot crede în mod eronat că au de-a face cu comercianți profesioniști (și că beneficiază, prin urmare, de drepturile consumatorilor)”, se arată în actul normativ pregătit.
Proiectul introduce astfel în reglementările privind drepturile consumatorilor, în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, cerințe suplimentare privind informațiile, care impun piețelor online să informeze în mod clar consumatorii cu privire la următoarele aspecte:
- parametrii principali care determină clasificarea ofertelor, dacă contractul este încheiat cu un comerciant sau cu o persoană fizică, dacă se aplică legislația privind protecția consumatorilor și cine este comerciantul (furnizorul terț sau piața online) responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor consumatorilor legate de contract (cum ar fi dreptul de retragere sau garanția juridică).
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Finanțele pregătesc schimbări la Codul Fiscal în ce privește TVA și accize, inclusiv accize la alcoolul produs pentru consum propriu, pentru transpunerea unor directive UEÎn plus, autoritățile arată că persoanele ”care folosesc aplicații digitale precum piețe online, instrumente de comparare, magazine de aplicații sau motoare de căutare se așteaptă să primească rezultate ”naturale” sau ”organice” în urma căutărilor efectuate, bazate pe relevanța acestora în raport cu căutările lor, și nu pe plățile efectuate de către terți”.
Prin urmare, dispozițiile legale sunt clarificate pentru a preciza faptul că ”platformele online trebuie să indice rezultatele căutării care conțin ”plasări plătite de produse”, în cazul cărora terții plătesc pentru o clasificare mai bună, sau ”includere plătită”, în cazul cărora terții plătesc pentru a fi incluși în lista rezultatelor căutării”, se arată în proiect.
De asemenea, în cazul în care un comerciant oferă acces la recenziile consumatorilor privind produsele, ”sunt considerate esenţiale informațiile care indică dacă și cum garantează comerciantul că recenziile publicate provin de la consumatori care au utilizat sau au achiziționat efectiv produsul”.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Criza energiei - Cersanit, al doilea producător din Europa, controlat de miliardarul Michal Solowow: Vom fi nevoiți să anunțăm în România, din februarie, prețuri mai mariProiectul extinde și protecția consumatorilor la serviciile digitale pentru care consumatorii nu plătesc, însă oferă date cu caracter personal, cum ar fi: stocarea în cloud, platformele de comunicare socială și conturile de e-mail.
”Având în vedere creșterea valorii economice a datelor cu caracter personal, serviciile respective nu pot fi considerate a fi pur și simplu ”gratuite”. Prin urmare, consumatorii ar trebui să aibă același drept la informații precontractuale și dreptul de a anula contractul în decursul unei perioade de retragere de 14 zile, indiferent dacă plătesc pentru un serviciu sau oferă date cu caracter personal”, arată autortățile.
Astfel, conform proiectului, drepturile consumatorului se vor aplica și ”în cazul în care comerciantul furnizează sau se angajează să furnizeze consumatorului conținut digital care nu este livrat pe un suport material sau un serviciu digital, iar consumatorul furnizează sau se angajează să furnizeze comerciantului date cu caracter personal, cu următoarele excepţii:
a) când datele cu caracter personal furnizate de consumator sunt prelucrate exclusiv de către comerciant pentru furnizarea conținutului digital care nu este livrat pe un suport material sau a serviciului digital în conformitate cu prezenta ordonanţă de urgenţă;
b) când datele cu caracter personal furnizate de consumator pentru a-i permite comerciantului să respecte cerințele legale la care este supus, iar comerciantul nu prelucrează aceste date în niciun alt scop.”
CITEȘTE ȘI Un supermarket renunță la termenul de expirare al laptelui. Valabilitatea va fi dată de ....mirosul clientuluiDe asemenea, sunt reglementate normele privind practicile de marketing înșelătoare în cazul produselor cu dublu standard de calitate.
Astfel, proiectul precizează în mod explicit faptul că o practică comercială care implică marketingul unui produs ca fiind identic cu un același produs comercializat în mai multe alte state membre, în cazul în care cele două produse au o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, și care astfel determină sau poate determina consumatorul mediu să ia o decizie comercială pe care altfel nu ar fi luat-o, este o practică comercială înșelătoare pe care autoritățile competente ar trebui să o evalueze și să o abordeze de la caz la caz.
Conform noilor reglementări propuse, o practică comercială va fi considerată ca fiind acțiune înșelătoare și dacă: ”orice activitate de comercializare a unui bun pe teritoriul României, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deși bunul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de factori legitimi și obiectivi”.
”În cazul unei activităţi de comercializare a unui bun pe teritoriul României, ca fiind identic cu un bun comercializat în alte state membre, deși bunul respectiv are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, justificată de factori legitimi și obiectivi, comercianţii pun la dispoziţia consumatorilor informaţii adecvate cu privire la diferențierea bunurilor ca urmare a unor factori legitimi și obiectivi, astfel ȋncât această diferențiere să fie ușor de identificat de către consumatori”, mai prevede proiectul.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Planul Diverta de a ieși din noua insolvență: închideri de magazine, restructurări, relocări pe spații mai mici, apropierea de clienți cu bani, lansarea conceptului Read’n’Drink. Nu este însă exclusă nici vânzarea business-ului!Actul normativ pregătit reduce totodată termenele de soluționare a litigiilor având ca obiect constatarea clauzelor abuzive, care, ptrivit autorităților, durează în prezent minim 3-4 ani, iar protecția consumatorilor este diminuată prin prelungirea reparării discrepanțelor contractuale. Aceste modificări sunt propuse având în vedere atât practica judiciară, cât și problemele întâmpinate în punerea în executare a dispozițiilor instanțelor de judecată.
”Cererile formulate de către consumatori (...) se judecă cu precădere și în regim de urgență, cu citarea părților. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 30 de zile”, prevede proiectul.
De asemenea, se încearcă și o degrevare a instanțelor de judecată prin acordarea posibilității obținerii în cadrul unui singur litigiu atât a constatării clauzelor abuzive, cât și a restituirii sumelor încasate în mod abuziv.
”În cadrul controalelor realizate la operatorii economici, aceștia au prezentat un anumit număr de contracte ca fiind incidente documentului de control, însă, ulterior, s-a constatat o nerecunoaștere a acestora în fața instanțelor de judecată. Modificările intervin și având în vedere dispozițiile date de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-269/19, C-243/08, C-698/18 SC Raiffeisen Bank SA și C-699/18 BRD Groupe Société Générale SA/JB și KC, Cauzei C-725/19 , C-75/19, dar și pentru o informare corectă a consumatorilor și pentru soluționarea litigiilor într-un termen rezonabil. Din practica judiciară a rezultat o amânare în plus a soluționării cauzelor de până la 2 ani dacă instanțele de judecată suspendau cauzele până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate”, se arată în proiect.
CITEȘTE ȘI BCR Pensii plasează din nou bani ai viitorilor pensionari în operatorul KFC, Pizza Hut și Taco BellAutoritățile impun totodată noi sancțiuni, ”mai proporționale și mai disuasive”, atât în cazul încălcărilor la nivel național - când comerciantul și consumatorul au reședința în România, cât și în cazul încălcărilor transfrontaliere pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii.
Prin urmare, conform proiectului, autoritățile naționale vor avea competența de a impune, pentru astfel de încălcări pe scară largă, amenzi cu valoare maxima de minim 4% din cifra de afaceri a comerciantului.
CITEȘTE ȘI Proces acceptat de instanță - despăgubiri de 300.000 dolari cerute lui Zuckerberg de către o persoană pentru suspendarea unui cont de FacebookDe asemenea, proiectul stabilețte că orice notificare de reducere a prețului trebuie să indice clar prețul aplicat anterior de comerciant (prețul anterior). Prețul anterior reprezintă cel mai scăzut preț practicat de comerciant în perioada ultimelor 30 de zile înainte de data aplicării reducerii de preț.
Actul normativ mai prevede opțiuni de reglementare la nivel național în ceea ce privește bunurile care sunt susceptibile a se deteriora sau a se perima rapid (în special alimentele), reducerile de preț continue şi bunurile care au fost prezente pe piață mai puțin de 30 de zile.
În structurile care practică vânzări în regim de outlet, care au o anumită specificitate și anumite caracteristici particulare față de alte tipuri de vânzări și în care se comercializează produse care îndeplinesc anumite condiții, autoritățile arată că se practică tot o reducere de preț. Pentru acest tip de vânzare, s-a considerat oportun să se introducă prevederi mai detaliate privind informațiile destinate consumatorilor legate de reducerile de preț.