Piața de bunuri de larg consum a înregistrat o creștere în valoare de 12% în prima jumătate a anului 2020 față de aceeași perioada anului precedent.
Pe fondul unor prețuri majorate cu 5%, conform Eurostat, gospodăriile din România au cumpărat volume mai mari cu 9% și au ales segmente inferioare de preț.
Criza medicală și implicit restricțiile din ultimele luni au determinat schimbări în comportamentul de cumpărare, astfel încât frecvența vizitelor la magazin a scăzut cu 6%, iar suma medie plătită la un act de cumpărare a crescut cu aproape 20%.
Magazinele de tip discount sunt mari câștigătorii ai comerțului modern
Cu o creștere de 37% în valoare față de ianuarie – iunie 2019 magazinele de tip discount surclasează supermarket-urile și devin al doilea jucător din comerțul modern din punct de vedere al cotei de piață valorice. În aceeași perioada din 2019 ritmul de creștere era de două ori mai mic și acestea acopereau doar 16% din total cheltuieli pe bunuri de larg consum.
Cele mai afectate din cauza reducerii frecvenței de cumpărare sunt Hypermarket-urile și Comerțul Tradițional care continuă să scadă în importanță, în timp ce magazinele mici de proximitate sunt printre cele mai dinamice din punct de vedere al atragerii de noi cumpărători dar și al creșterii în valoare. 9,5% din gospodăriile din România au cumpărat cel puțin o dată un produs FMCG din Online în prima jumătate din 2020, cu 50% mai multe față de anul precedent. Cu toate acestea, pentru bunurile de larg consum, acest canal acoperă mai puțin de 1% din total cheltuieli.
Mărcile din segmentul inferior de preț au cea mai mare contribuție la creșterea valorică
Segmentul economy reprezintă un sfert din valoarea pieței de FMCG în prima jumătate din 2020, însă contribuie în proporție de 43% la creșterea acesteia. Mărcile proprii își continuă trend-ul ascendent în special în lactate, în timp ce segmentul premium crește ușor în importantă pentru băuturi (alcoolice, non-alcoolice, cafea).
Printre categoriile al căror consum a crescut semnificativ în ianuarie-iunie 2020 se numără conservele (carne, pește), alimentele instant, crema de ciocolată, făină și mălaiul, produsele de curățenie, săpunul, șervețelele umede, aditivii pentru prăjituri, specialitățile de brânză sau napolitanele.
Produsele de îngrijire a părului, cremele de față și corp sau deodorantele au înregistrat scăderi in volum pe fondul creșterii timpului petrecut acasă.
