Creșterea și eutanasierea în scop comercial în cazul tuturor speciilor de șinșila și de nurcă vor fi interzise în România, conform unui proiect legislativ în acest sens adoptat acum de senatori, după modelul altor state europene.
De ce este important: Inițiatorii citează un raport al Humane Society International (HSI) realizat în octombrie 2021 și care arată că abuzurile la adresa animalelor crescute în fermele de blană din România sunt practicate la scară largă de către majoritatea firmelor de profil.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit raportului menționat, o bună parte dinfre ferme nu îndeplinesc standarde elementare de bunăstare a animalelor, stabilite prin Directiva Consiliului 98/58/ CE privind protecția animalelor folosite în fermă și de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1099/2009 privind protecția animalelor la momentul uciderii. Mai precis, raportul arată că fermele de blană din România nu respectă articolul 4 din Directiva 98/58/CE prin care se stabilesc regulile și condițiile în care sunt crescute animalele, ținând seama de specia lor și de gradul lor de dezvoltare, adaptare și domesticire.
Una dintre problemele semnalate de raportul HSI este aceea că fermele de blană din România susțin condiții 'de reproducere forțată a animalelor. Astfel, deși unele specii de animale precum șinșilele sunt în mare parte monogame, care trăiesc în colonii de până la 100 de animale, la fermele de blană din România acestea sunt forțate la poligamie și trebuie să trăiască separat, în cuști. Totodată, femelele selectate pentru reproducție, în multe dintre cazuri, rămân într-o stare perpetuă de gestație. Raportul mai arată că sacrificarea animalelor de blană se face, de cele mai multe ori, neconform, prin încălcarea principiilor care guvernează legislația europeană privind protecția animalelor. Astfel, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1099/2009 privind protecția animalelor la momentul uciderii, luxația cervicală prin care sunt sacrificate, de exemplu, șinșile din România este interzisă și este ilegală în statele UE.
Autorii proiectului mai arată că la nivelul industriei de profil nu există un circuit funcțional de prelevare și de distrugere/incinerare a carcaselor rezultate în urma sacrificării animalelor de blană. Rapoartele unor organizații non-guvernamentale arată că fermele de blană care mai functionează în România, fie nu au contracte cu entităti specializate în preluarea și eliminarea carcaselor de animale, fie aceste firme nu vin să colecteze cadavrele jupuite ale animalelor. Această stare de fapt reprezintă un pericol major pentru mediul înconjurător, având în vedere riscul de contarninare a apelor subterane și de răspândire a unor potențiale infecții, afirmă inițiatorii proiectului.
Potrivit acestora, în anul 2018, existau trei asociații ale crescătorilor animalelor de blană: Asociația Română de Blănuri (ARBL), AGFCICR (Asociația Generală a Fermierilor Individuali a Crescătorilor de Șinșila din România) și UCCR (Uniunea Crescătorilor de Șinșila din România). Autorii inițiativei legislative susțșin că toate asociațiile de mai sus nu mai sunt funcționale în momentul de față, iar acest lucru face dificilă monitorizarea fermelor de blană din România și dialogul autorităților statului cu aceste entități.
Conform motivării proiectului, în lipsa unor instrumente reale prin care să fie verificată activitatea fermelor de profil, riscul contaminării cu diverși viruși, inclusiv de producere a unor mutații de coronavirusuri, este unul destul de mare.
O astfel de situație a fost înregistrată pe durata pandemiei de Covid-19 în fermele de nurci din Danemarca. Astfel, pe 5 noiembrie 2020, autoritățile daneze de sănătate publică au raportat detectarea unei variante SARS-CoV-2 asociată nurcii cu o combinație de mutații neobservate anterior (numite „Cluster 5") în 12 cazuri umane. Totodată, Statens Serum Institut (SSI) din Danemarca a identificat până la acea dată șapte mutații unice ale proteinei spike a SARS-CoV-2 printre variantele care au circulat la nurcă și la oameni. Potrivit unui comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății din decembrie 2020, descoperirile preliminare ale autorităților daneze au sugerat că a existat o capacitate mai mică a anticorpilor de a neutraliza tulpina Cluster 5, rezultată din mutafii, fapt pentru care OMS s-a exprimat în sensul necesității unor investigații suplimentare. Totodată, OMS a susținut că există un risc crescut de infecție cu COVID19 la persoanele care sunt implicate în agricultură, sacrificare și tăiere de nurci. Obiectul și impactul proiectului de lege
Prin urmare,în foma adoptată de Senat, proiectul de lege prevede că sunt interzise: ”creșterea, capturarea intenționată, precum și uciderea, în scopuri comerciale, a speciilor de șinșila și de nurcă”.
”Prin introducerea acestei modificări legislative, România se va alinia la legislația UE și la practica majorităților statelor europene care au introdus în legislația națională o astfel de interdicție. Întrucât în România sunt înregistrate în prezent doar ferme comerciale pentru creșterea de șinșile și nurci, proiectul de lege presupune interzicerea expresă a creșterii acestor animale de blană în scop comercial”, arată autorii proiectului.
Aceștia susțin că interzicerea creșterii de șinșile și nurci în ferme comerciale va avea un impact economic limitat, având în vedere faptul că numărul total de ferme de profil este unul foarte mic, iar industria de profil este în declin în ultimii ani, din cauza profitabilității reduse. Declinul industriei de profil a fost determinat, pe de o parte, de creșterea costurilor pentru derularea activității fermelor (creșterea prețului la oțelul inoxidabil pentru cuști, la hrana animalelor, a tarifelor la energie etc.), iar pe de altă parte, de reducerea prețului de achiziție al blănurilor, fapt care a determinat închiderea unor afaceri în ultimii ani.
”Actualul context economic internațional, marcat de creșterea prețurilor și scăderea veniturilor, nu face decât să accentueze și mai mult acest declin, având în vedere că produsele din blană sunt considerate de lux”, mai afirmă inițiatorii proiectului.
Ei adaugă și că impactul social al proiectului de lege este estimat a fi minor, întrucât personalul angajat în fermele de creștere a animalelor de blană este unul redus, nu are o pregătire specială și poate fi reprofilat sau implicat în alte activități economice.
Conform analizei autorilor asupra normelor juridice și a practicilor existente la nivelul UE, 14 state au interzis în totalitate creșterea animalelor de blană în ferme comerciale, asumând termene diferite pentru implementarea măsurii. Printre aceste state se numără: Austria (2005), Belgia (2023), Olanda (2021), Luxemburg (2018), Slovenia (2013), Cehia (2019), Slovacia (2025), Croația (2017), Estonia (2026), Franțaâ(2021), Italia (2022), Germania (2022), Irlanda (2022), Norvegia (2025). Totodată, alte 4 state au adoptat o legislație prin care au interzis parțial creșterea animalelor de blană în ferme comerciale. Astfel, Suedia a interzis creșterea fermelor de vulpi și șinșile, Danemarca a reglementat interdicșia pentru vulpi, Spania pentru nurci, iar Ungaria pentru nurci și vulpi.
Dezbateri în curs privind modificarea legislației în sensul interzicerii creșterii animalelor de blană în ferme comerciale, conform inițiatorilor proiectului, au Ioc în prezent în Polonia, Lituania, Letonia și Bulgaria (care a interzis recent, printr-un ordin al ministrului Mediului și Apelor din 2 iunie 2022, impołtul și creșterea nurcii americane).
Implementarea acestor interdicții în legislația statelor UE a fost susținută indirect și de deciziile marilor producători de modă de a renunța la comercializarea produselor din blană. Astfel, British Fashion Council a interzis folosirea blănii în Săptămâna Modei de Ia Londra începând cu anul 2018. Alte mărci de lux care au decis să adopte politici fără blană sunt: Neiman Marcus Group (2021), Canada Goose (2021), Nordstrom (2021), Prada (2020), Burberry (în curs de eliminare), Versace (anunțat), Gucci (2017), Michael Kors (2018), Armani (2016), Stella McCartney (2001), Vivienne Westwood (2007), Tommy Hilfiger, Ralph Lauren (2007), Calvin Klein (1994).
