Furnizorii de servicii de cumpărături online cer Uniunii Europene să ia noi măsuri împotriva Google, pe care o acuză că nu le oferă condiții concurențiale corecte, relatează Reuters.
Google a anunțat în 2017 că va permite companiilor concurente să liciteze pentru reclame în partea superioară a unei pagini de căutare, oferindu-le în acest fel șansa de a concura de pe poziții de egalitate, după ce Comisia Europeană a amendat-o cu o sumă record de 2,4 miliarde de euro, scrie News.ro.
”Propunerea Google nu respectă decizia UE”, afirmă 19 companii într-o scrisoare adresată comisarului Margrethe Vestager.
Google susține că respectă ordinul Comisiei Europene.
Site-ul britanic de comparare a prețurilor Foundem, a cărui plângere a dus la declanșarea investigației UE, firma franceză Twenga și alte companii în domeniul căutărilor pentru călătorii, hărților digitale și publishing-ului se află printre semnatarele scrisorii.
”Actuala propunere a Google nu este mai bună decât propunerile făcute de Google în perioada comisarului Almunia, iar în unele privințe este mai proastă”, afirmă reclamantele, referindu-se la predecesorul lui Vestager, care a încercat să ajungă la un acord cu Google fără să amendeze compania.
Autoritatea pentru concurență a UE a anunțat că știe aceste îngrijorări și că a solicitat opinii atât din partea firmelor respective cât și a Google.
”Scrisoarea prezintă mai multe argumente pe care Comisia le-a analizat deja, în cadrul evaluării măsurilor propuse de Google”, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al autorității.
Un purtător de cuvânt al Google, Al Verney, a spus că aceasta oferă companiilor concurente condiții corecte.
”Conform cerințelor, serviciile de comparare a cumpărăturilor au aceleași oportunități ca și Google Shopping pentru a afișa reclamele de cumpărături pe paginile de căutare ale Google”, a spus Verney.
Google poate fi amendată cu până la 5% din media cifrei de afaceri zilnică, dacă nu respectă ordinul UE.
În 2008, autoritățile de reglementare din UE au amendat Microsoft cu 899 de milioane de euro, pentru că nu a respectat o decizie din 2004 și cu alte 561 de milioane de euro în 2013 pentru nerespectarea unei decizii din 2009.
