NOTĂ: Cel mai recent reportaj scris de regretatul nostru coleg Liviu Iancu, redactat înainte ca acesta să ne părăsească. Reportajul fusese programat să fie publicat astăzi.
Cel mai ferit loc din România de coronavirus nu este nici Guvernul, pentru că nepotul bucătăresei de acolo a fost contaminat, și nici spitalele, ci un complex de trei cămine de nefamiliști din Berceni, care găzduiește 1.200 de bărbați veniți la muncă din Vietnam, Sri Lanka, India, Pakistan și alte câteva țări și care, înainte de a se angaja, trec prin mai multe controale de sănătate. Angajații complexului nu doar că se ocupă cu cazarea străinilor, dar pe unii dintre ei trebuie să-i și adapteze culturii autohtone, chiar dacă asta înseamnă să nu-i mai lase să-și facă nevoile în cadă și să le confiște cuștile cu care încearcă să prindă câini, pisici și șoareci, ca să îi mănânce.
Când primul lot de vietnamezi a ajuns la Komitat, complexul de cazare din Berceni, cei 480 de asiatici s-au dat jos din autobuze și mulți dintre ei s-au dus glonț și au urinat pe gardul vecinilor de vis-a-vis, Inspectoratul General pentru Imigrări. Acesta a fost doar începutul problemelor pe care cei de la Komitat aveau să le aibă în următoarea perioadă cu vietnamezii, dintre care mulți nu văzuseră niciodată o cadă de duș și nu știau să folosească toaleta.
Imagini pot fi văzute în material și în GALERIA FOTO
"A trebuit să-i învățăm să folosească dușurile și toaletele, pentru că își făceau nevoile în cădița de duș", povestește pentru Profit.ro Valeriu Nicolae, directorul general al complexului Komitat, care găzduiește în jur de 1.200 de angajați ai diverselor companii aduși din mai multe țări.
Unii dintre muncitorii vietnamezi au încercat să pună cuști pe afară și să prindă și să mănânce pisici, câini și șobolani, dar întregul complex fiind monitorizat video, au fost prinși. "Când sunt pe șantiere, nu știm ce fac și ce mănâncă. Când au apărut chinezii în Colentina, în anii '90, au dispărut o grămadă de câini din proximitate", își amintește șeful complexului.
Nicolae spune că nu asigură doar servicii de cazare, ci și de integrare a oamenilor și de gestionare a problemelor pe specificul de cetățenii. "Trebuie să le știi obiceiurile, să fii tolerant cu ei când au sărbătorile specifice, să îi ajuți când au probleme. Din cei 1.200 de chiriași, 87% sunt străini - din Sri Lanka, India, Pakistan, Indonezia, Nepal, Turcia, Portugalia. Sunt exclusiv bărbați, pentru că a băga o femeie într-o comunitate de bărbați, unde există și consum de alcool, pe care nu-l putem interzice, creează premisele unor probleme", explică directorul complexului.
Străinii sunt bărbați de la 20 la 60 de ani, veniți singuri la muncă în România, și pentru a căror cazare companiile care i-au adus (printre care City Grill, Pizza Hut, Covrigăriile Luca, Mc Donald's, Paul, Marriott, Hilton, KFC, Sheraton, Hard Rock Cafe) plătesc patru euro pe zi, sumă în care sunt incluse toate utilitățile.
Majoritatea stau câte patru persoane în cameră, unde au baie proprie, televizor, frigider, internet, plus bucătărie la capăt de hol și spălătorie. Nicolae spune că e un dezavantaj pentru firme să aducă femei din străinătate la muncă, pentru că dacă vin și rămân însărcinate, legea spune că se pot reloca în țara lor și angajatorul trebuie să le suporte cheltuielile.
Din acest motiv, marile hoteluri din București au început să aducă bărbați pe posturile de cameriști.
Complexul Komitat a fost construit în urmă cu patru ani de către un grup de investitori belgieni în imobiliare, pentru care Valeriu Nicolae lucrează de multă vreme. Ei au cumpărat trei cămine muncitorești în paragină, pe care le-au renovat de la subsol până la ultimul etaj și le-au utilat de la zero, iar toată munca a costat peste cinci milioane de euro. A fost gândit de la început pentru a caza muncitori, pentru că Nicolae știa că însuși Bucureștiul a fost construit pe bază de relocare a personalului din diferite zone ale țării.
La început, la Komitat erau cazați 98% români veniți să lucreze pe șantierele din Capitală din diverse zone ale țării, dar între timp raportul s-a înclinat puternic în favoarea străinilor.
Primii străini, cei 480 de vietnamezi, au venit în urmă cu trei ani, dar anul trecut și-au terminat contractul și au plecat, însă erau mai puțini decât au venit cu 100. Cei care lucrează în domeniul importului de forță de muncă, dar și angajatorii care lucrează cu străini au înțeles repede pe pielea lor că vietnamezii, deși oameni harnici, au o particularitate: fug frecvent de la locul de muncă și ajung, ilegal, în țările din Vestul Europei, unde sunt plătiți dublu, față de o medie de 500 de euro cât câștigă un angajat străin în România, fie că lucrează în construcții, fie în HoReCa.
"Rata de fugă cea mai mare e la muncitorii vietnamezi. Pleacă ilegal, prin mașini, ascunși, pe sub bagaje... Există rețele care îi trimit acolo și vin deja pe filiere făcute, știu că vin aici și după prima săptămână dispar cei grăbiți să plece, după care urmează și ceilalți. Din 480 din acel prim lot, undeva la 100 au dispărut la finalul celor doi ani de contract. Mai fug, dar nu așa de mulți, și cei din Nepal și Sri Lanka. Cei mai stabili sunt indienii", susține Valeriu Nicolae.
Komitat este cel mai mare complex de profil din București, dar nu este singurul, pentru că în ultimii ani s-a dezvoltat o adevărată piață a serviciilor de cazare pentru forța de muncă, de la containerele în care îi "cazează" unii constructori și până la apartamente închiriate în diverse cartiere, unde stau chiar și câte zece în cameră.
Nicolae spune că în complexul pe care îl conduce e pază permanentă, inclusiv noaptea, și se intervine imediat, în caz de incidente. "N-au voie să facă gălăgie excesivă, n-au voie să fumeze în cameră sau să vină cu femei. Au bucătărie unde își pot găti. La vietnamezi baza este orezul, condimentele și carnea. N-are importanță de unde vin, fie că sunt din India sau Nepal, dar când ajung în România încep să consume alcool. Se adaptează și încep să preia obiceiurile locului. Beau absolut orice - vin, bere, țuică, whisky", povestește Valeriu Nicolae.
Chiriașii străini au sărbătorile lor și diverse obiceiuri. De exemplu, de sărbători, nepalezii se vopsesc cu roșu pe față, ca să alunge spiritele, își fac mâncărurile lor tradiționale și, bineînțeles, berea e nelipsită. Mulți dintre ei s-au minunat când a nins și au ieșit cu toții în zăpadă, în șlapi, și făceau poze cu telefoanele și vorbeau cu familiile, era prima oară când vedeau zăpadă și se bucurau ca niște copii.
În timpul liber, angajații străini se odihnesc, se duc la mall, la film și se întâlnesc între ei, pentru că s-au format deja comunități. Pe unii îi ia microbuzul ca să ajungă la muncă, iar alții învață foarte repede să ajungă cu mijloacele de transport în comun.
În ceea ce privește sănătatea, în complex se fac zilnic dezinsecție și curățenie, iar angajații trec prin teste de sănătate și înainte de a ajunge în România, și la sosire în țară.
Cererea de forță de muncă din străinătate e atât de mare, încât dacă ar fi avut 2.000 de locuri și nu 1.200, Komitat ar fi fost la fel de plin. Din acest motiv, anul viitor acționarii complexului vor inaugura tot în București alte spații de cazare cu 1.000 de locuri, care se vor adăuga celor 4.000 de locuri de cazare pentru studenți din Vitan, în Pajura, în Titan. Komitat singur produce anual în jur de două milioane de euro. "Pe un orizont de timp de cel puțin șapte ani nu se vor întoarce muncitorii români acasă și vor fi aduși din ce în ce mai mulți străini", a calculat Valeriu Nicolae.
El a constatat că, genetic, asiaticii sunt foarte muncitori, doar că trebuie să știi cum să te porți cu ei. Nu ai voie să le iei din bani, nu ai voie să țipi la ei și nu trebuie să ai agresivitatea cunoscută a șefului român. Trebuie abordați cu vorba bună, altfel nu sunt cooperanți. Chiar și atunci când le confiști cuștile cu care vor să prindă șobolani, pisici sau câini pentru cină sau când le spui că nu au voie să murdărească gardul poliției ori să-și facă nevoile în cadă.
